Ștefan Gheorghiță: Ministerul Sănătății este în proces de achiziționare a 300.000 de teste rapide antigen

În ultimele zile, numărul cazurilor confirmate de Covid 19 este în creştere. Responsabili de la Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică spun că majorarea s-ar datora nerespectării regulilor sanitare de către populaţie şi numărului mare de adresări la medici. Totodată, se atestă tot mai multe cazuri medii şi grave, iar bănuială unor experţi din domeniu e că mulţi din cei cu forme uşoare nici nu fac testul, nu apelează la specialişti şi practică automedicaţia. De ce numărul de teste efectuate diferă de la o zi la alta şi cum se face că nici la un an de la extinderea pandemiei de SARS CoV-2 în R. Moldova nu se practică testarea în masă? O discuţie la această temă cu Ştefan Gheorghiţă, şeful Secţiei supravegherea epidemiologică a gripei şi inspecţiilor respiratorii virale acute, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică.

De ce crește numărul cazurilor noi de Covid? Interviu cu Ștefan Gheorghiță

Ștefan Gheorghiță: „Da, ultimele patru zile noi avem o creștere semnificativă a numărului de cazuri noi de infecție COVID. Dacă ne referim la cifre, pe data de 4 februarie au fost înregistrate 982 de cazuri de infecție cu COVID-19, 35% din probele primare au fost pozitive; pe data de 3 februarie am avut 917 cazuri, 30% din probele primare au fost pozitive, pe data de 2 au fost 639, din care 27% au fost pozitive. Situația epidemiologică în infecția cu COVID-19 rămâne nefavorabilă în Republica Moldova, este o tendință de majorare a numărului de cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2, undeva 40-45 la sută din cazurile noi înregistrate în ultimele zile sunt înregistrate în municipiul Chișinău.

În paralel cu creșterea numărului de cazuri este o creștere și a numărului de cazuri active, plus la aceasta este în creștere și numărul de cazuri grave, în ultimele două zile, pe data de 3 februarie au fost 23%, pe data de 4 au fost 24% și rămâne constant numărul de persoane intubate, ieri au fost 48 de persoane.

Ștefan Gheorghiță

Creșterea se explică prin adresabilitatea sporită a populației după asistență medicală, în primul rând, și în al doilea rând, prin majorarea numărului de investigații a persoanelor care se adresează după asistență medicală și îndeplinesc criteriile definiției de caz suspect la COVID-19.

Un alt moment care explică creșterea numărului de cazuri este neîndeplinirea măsurilor de protecție a concetățenilor noștri, unele măsuri nu se execută în organizații, în centrele de comercializare, în piețe oamenii au devenit mai activi, fiindcă uitați-vă ce se face și în Chișinău – în transportul public în așa-numitele „ore de vârf” nu se respectă distanța socială, majoritatea călătorilor nu poartă măști sau nu le poată corect, nu este astupată gura și nasul; este o îmbulzeală în transportul obștesc, este o îmbulzeală în piețe și dacă vorbim și de unitățile comerciale nu întotdeauna de execută măsurile de restricție, nu se prelucrează cărucioarele, nu se prelucrează tejghelele, nu se prelucrează aparatele de casă, cântarele etc. Și nu este timpul ca noi să ne relaxăm, dacă ne dorim să fim sănătoși și dacă ne dorim să nu-i punem în pericol pe cei apropiați, pe cei dragi, pe concetățenii noștri.”

Europa Liberă: Ați spus Dvs. de numărul în creștere de cazuri medii și grave, chiar citeam în prezentările Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) că în ultima lună sau în ultima perioadă a crescut acest număr. Se prezumă cumva că cei cu forme ușoare nu se mai adresează la medici, nu mai apar în statistici, cumva practică automedicația?

Ștefan Gheorghiță: „Există și cazuri de automedicație, nu trebuie să uităm că noi ne aflăm în sezonul rece, este în creștere numărul de viroze, așa-numite în rândul populației, infecții respiratorii acute virale, care au aceeași semnificație clinică, aceleași simptome ca și infecția cu COVID-19 și nu trebuie să uităm că undeva 34 la sută din cazurile cu COVID-19 sunt cazuri asimptomatice, persoanele nu cunosc că ele sunt infectate cu virusul SARS-CoV-2 și dacă nu îndeplinesc măsurile, restricțiile, cum ar fi: respectarea distanței sociale, purtarea măștilor, evitarea locurilor aglomerate etc., atunci ei sunt surse de infecție și prezintă pericol pentru cei care îi înconjoară.”

Europa Liberă: Din câte ni s-au comunicat de la minister, ANSP-ul decide câte teste se fac zilnic, în funcție de evoluția epidemiologică ș.a.m.d. Dvs. puteți să ne oferiți câteva detalii din „bucătăria” instituției – cum se mărește, cum se decide micșorarea numărului de teste?

Ștefan Gheorghiță: „Eu nu știu cine v-a dat așa informație de la Ministerul Sănătății, despre ce ați vorbit Dvs., eu cunosc situația obiectivă care este, nimeni nu planifică numărul de teste efectuate într-o zi sau în alta, nimeni nu planifică numărul de teste efectuate per laborator. Este definiția de caz care este cunoscută de tot sistemul medical, de toți medicii și în baza definiției de caz, dacă persoana îndeplinește criteriile clinice, atunci această persoană este investigată de laborator, se face un test și în baza datelor de laborator, datelor clinice și datelor epidemiologice se stabilește infecția cu COVID-19, nu reglează nimeni numărul de teste.”

Europa Liberă: Deci, singurul criteriu este felul în care sau numărul celor care se adresează la specialiști după ajutor?

Ștefan Gheorghiță: „Nu-i acest criteriu. Vasăzică, criteriul pentru a prescrie și a face un test la SARS-CoV-2 este definiția de caz și eu repet: persoanele cu semne clinice compatibile cu COVID-19 care se încadrează în rândul persoanelor suspecte la COVID-19 - unu și doi: persoanele care au fost în contact cu persoane confirmate cu COVID-19 tot sunt investigate la prezența virusului SARS-CoV-2.”

Europa Liberă: La cererea lor, bineînțeles?

Ștefan Gheorghiță: „Nu la cererea lor, dacă vorbim de cerere, aceasta este altă chestiune. Sunt persoane care se adresează în laboratoare, inclusiv în laboratoarele private pentru a face un test pentru a pleca peste hotare sau pentru a fi (spitalizate), sunt niște criterii de spitalizare cu alte maladii cronice, iată acestea sunt teste efectuate la cererea persoanei în cauză.”

Europa Liberă: Dacă am atins acest subiect, putem ști câte din teste procentual s-au făcut în laboratoarele private?

Ștefan Gheorghiță: „Da, noi putem să știm câte teste au fost efectuate în laboratoarele private și câte teste în laboratoarele statale. În Republica Moldova activează trei laboratoare în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică - unul la Chișinău, altul la Bălți și altul la Cahul. În cadrul sistemului medical al Ministerului Sănătății mai activează încă laboratoare la Centrul de Diagnosticare, în Spitalul Clinic de Dermatologie și Maladii Transmisibile și avem cinci laboratoare, două laboratoare în Transnistria, avem șapte și șase laboratoare din cadrul instituțiilor medico-sanitare private, care efectuează testele molecularo-biologice conform metodei unice recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Și dacă să vă răspund la întrebarea Dvs. - câte teste sunt efectuate în laboratoarele statale și în laboratoarele private?

Iată, eu am deschis datele - pe data de 4 februarie au fost efectuate 2775 de teste, dintre care 30% au fost pozitive și după laboratoare: Agenția Națională Laboratorul Virusologic Central – 625, MedExpert – 187, Invitro – 306, Centrul de Sănătate Publică Bălți din cadrul agenției – 303, Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile – 230, Centrul Republican de Diagnosticare – 502, 106 în Transnistria, în acele două laboratoare, Cahulul din cadrul ANSP – 156, Analiticmed – 27, Clinica Sante – 103, Micromed – 29, Alfa Diagnostica – 201.

Dacă să luăm așa, în medie, zilnic în cadrul laboratoarelor din sistemul Ministerului Sănătății se efectuează undeva 50-55%, celelalte se efectuează în laboratoarele private.”

Europa Liberă: Puteți să ne spuneți, iată, urmare a mutațiilor și a evoluțiilor pe plan global, s-a modificat cumva simptomatica sau ceea ce Dvs. spuneți, definiția de caz?

Ștefan Gheorghiță: „Dacă ne referim la tulpinile noi descoperite, inclusiv tulpina modificată din Marea Britanie, căile de transmitere rămân aceleași, măsurile de prevenire, de profilaxie rămân aceleași și la cazul ștamurilor care au parvenit unele mutații, tratamentul rămâne același, diagnosticul rămâne același. Tulpina aceasta din Marea Britanie este mai agresivă, iată în plan epidemiologic ceea ce se referă la această tulpină din Marea Britanie.”

Europa Liberă: Unul din reproșurile celor care gestionează sau administrează această criză sanitară e că în continuare se fac puține teste și la un moment dat au fost promisiuni, iată, de exemplu, primarul Chișinăului spunea că la un moment dat o să ajungem la testarea în masă. Nu s-a ajuns la asta? Parcă capacitatea de prelucrare a testelor în timp a crescut, li s-a mărit volumul de procesare ș.a.m.d. De ce nu s-a ajuns la testarea în masă? Cine ar trebui să ia o astfel de decizie?

Ștefan Gheorghiță: „Testarea în masă - sunt criterii care stabilesc ce înseamnă testarea în masă și dacă primarul de Chișinău a promis că el va organiza testarea în masă, lasă să organizeze și adresați-vă la primarul de Chișinău. Capacitățile laboratoarelor din Republica Moldova sunt în jurul la 4500-5000 de teste zilnic. Actualmente, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale este în proces de achiziționare a 300.000 de teste rapide pe antigen, iată, săptămâna aceasta se petrece chiar și astăzi se petrece un atelier de lucru cu colegii din sistemul medical pentru implementarea acestor teste, este elaborată strategia de implementare a acestor teste, aceste teste vor fi utilizate de sistemul medical de familie și în spitale. Aceste teste sunt incluse în definiția de caz pentru caz suspect și confirmarea cazului de SARS-CoV-2 și introducerea acestor teste va spori accesibilitatea populației, accesibilitatea sistemului medical la testare.

A fost efectuată licitația, acum sunt în proces de evaluare a ofertelor, vor fi contractate aceste teste și într-o perioadă scurtă vor fi disponibile, de aceea și acum se efectuează pregătirea lucrătorilor medicali, se determină instituțiile unde vor fi utilizate aceste teste și se va spori capacitatea de testare în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Teste rapide însemnând că în cât timp dau un rezultat?

Ștefan Gheorghiță: „Rezultatul la testul rapid se elaborează în timp de 20 de minute și după aceste rezultate, ele sunt introduse în testele rapide pe antigen, sunt introduse în protocolul clinic și dacă testul este pozitiv, această persoană este declarată persoană cu SARS-CoV-2 și toate măsurile: izolare, spitalizare sau tratament la domiciliu în funcție de starea sănătății, condiții de izolare, vârstă etc.”