Your browser doesn’t support HTML5
Știe ministerul educației de la Chișinău cîți copii vor merge din septembrie la școală?
Ministerul educației de la Chișinău nu are încă date statistice despre numărul copiilor care vor merge din septembrie la școală, iar angajați din cadrul direcțiilor raionale de învățământ spun că în majoritatea școlilor de la sate și chiar din orașe, numărul elevilor a scăzut considerabil. Migrația și abandonarea studiilor sunt motivele pe care le invocă aceștia și care pun în dificultate managerii școlari. Tamara Grejdeanu a încercat să afle care este situația instituțiilor școlare în ajun de 1 septembrie și relatează:
Cu puțin timp înainte de începerea unui nou an de studii, direcțiile raionale de educație mai primesc date despre copii care au părăsit școala din localitate, pentru că au plecat cu părinții peste hotare. În raionul Cimișlia s-au închis în acest an patru instituții de învățământ, urmând ca acei puțini elevi care au mai rămas în sate să fie înmatriculați la școlile de circumscripție din apropiere, spune Ludmila Prisăcari, specialistă în cadrul direcției educație din raion. Fostă profesoară în cadrul unui liceu lichidat acum doi ani, Ludmila Prisăcari mai notează că reducerea numărului de elevi face inevitabilă lichidarea unor instituții care depind financiar de fiecare copil înmatriculat:
„Vara aceasta și-au luat copiii cu ei, iată până la vârsta de 7 ani îi lasă în grija bunicilor, dar cum ating vârsta de școală îi iau unde sunt, în Italia, Franța. De exemplu, la noi în raion în ultimii ani undeva vreo zece școli s-au lichidat, gimnazii, pentru că, vă dați bine seama că școala nu poate să se întrețină cu 50-60 de copii, deoarece banul vine după copil.”
În raionul Orhei bunăoară, direcția educație anticipează deja numărul copiilor pe care ar putea să îi piardă în următorii ani, sau așa cum spune Silvia Mustovici, șefa direcției, sunt peste o mie de copii care cresc doar cu un părinte, celălalt fiind plecat în străinătate și 470 de copii lăsați în grija apropiaților.
Iar pentru anul școlar care începe în câteva zile, a fost majorat numărul de clase cu învățământ simultan, asta însemnând o cumulare a claselor din cauza numărului scăzut de elevi, mai spune Silvia Mustovici:
„Clasa I-a face orele împreună cu clasa a III-a, clasa a II-a cu a IV-a, este un singur învățător la două clase. Are un specific anume și se consideră o singură clasă: I-a și a III-a, a doua și a patra. Un singur învățător este la clasa respectivă și asta are loc acolo unde este numărul mic de copii, dacă acesta este până la 25 de copii, noi nu putem să facem clase separate, se face o singură clasă.”
Șefa direcției raionale din Orhei notează că scade nu doar numărul elevilor din clasele primare, dar și din cele liceale, or multe instituții de învățământ nu vor avea în acest an clase de-a X-a, o situație pe care au semnalat-o și specialiștii direcțiilor de învățământ din Leova, Căușeni și Florești.
Larisa Josan, directoarea gimnaziului din satul Băhrinești spune că unele instituții reușesc să mențină un număr constant de elevi pentru că ar fi avantajate de apropierea mare cu alte localități, care le permite să facă față lipsurilor de profesori, dar și de elevi:
„Geografic, pentru cadrele didactice este comod într-un fel să se deplaseze și iată noi ne cumulăm cu profesorii de acolo. Motivul plecării de la noi din gimnaziu nu este legat de calitatea învățării sau alte pretenții, dar anume schimbarea domiciliului. Dar ne bucură faptul că vin și din alte instituții, iată-trei au plecat, doi au venit la noi în instituție. Luptăm foarte mult ca să ne menținem și din bugetul propriu încercăm să ne descurcăm, să mai înnoim biblioteca, fondul de manuale, să mai procurăm câte un calculator, două.”
Directorii din educație la nivel local mai spun că școlile de la sate sunt puse în dificultate și pentru că nu reușesc să atragă noi profesori. În raionul Orhei, numai la matematică este nevoi de 38 de specialiști. Pentru predarea fizicii lipsurile sunt și mai mari, însă la nivel de raion vin nu mai mult de 3-4 cadre didactice tinere. De asta, spun directorii de școli, mizează în continuare pe profesorii pensionați, unii dintre care au mai mult de 75 de ani.