Salariile motivante pentru profesori sunt esenţiale în orice sistem educaţional de succes. Şi totuşi, nu doar banii pe care îi primeşte un cadru didactic sunt importanţi pentru ca actul de predare să fie unul de calitate. Despre reforma în educaţie, un interviu cu consilierul primarului Chişinăului, Lucia Caciuc-Roşioru.
Europa Liberă: Vorbim despre situația din educație. Reforma se face cu îndrăzneală în acest domeniu, doamnă Caciuc-Roșioru?
Lucica Caciuc-Roșioru: „Dacă vorbim despre educație, în sensul larg al cuvântului, ea presupune mai multe componente. Educația înseamnă și cei șapte ani de acasă și atunci ar trebui să facem reforma de acolo, de la părinți, de la valorile care se educă în familie.”
Europa Liberă: Iar părinții transferă toată responsabilitatea pe umerii profesorilor și instituțiilor de învățământ.
Lucica Caciuc-Roșioru: „Din păcate, ajungem să mai auzim și astfel de fraze: „Nu te-au învățat la școală să cedezi locul în transport?”. Și doare, pentru că asta trebuie să vină din familie.”
Europa Liberă: La ce nivel astăzi este reforma educației în municipiul Chișinău?
Lucica Caciuc-Roșioru: „La un nivel poate un pic mai avansat decât per total la nivel de republică, pentru că aici avem mai multe instituții de învățământ, avem și mai multe posibilități de a face schimbarea.
Schimbarea, de fapt, urmează să pornească de la noi. Și dacă vorbim de schimbare de la noi, atunci fiecare, în orice colț al țării, oriunde s-ar afla, trebuie să conștientizeze că există un potențial, deși, în mare parte, acest potențial cam e pe cale de a pleca. Avem și problema aceasta, există un risc să ne pomenim într-un viitor apropiat fără cadre didactice, ori la facultățile de pedagogie vin tinerii care...”
Europa Liberă: sunt tot mai puțini și mai puțini?
Lucica Caciuc-Roșioru: „Da, tot mai puțini și mai puțini și, cum zice un lector de-al nostru, buni, bunișori și bunuți, ori nu sunt tocmai în vogă pedagogii astăzi și specialitatea de pedagog, deși eu o consider o vocație.”
Europa Liberă: Îi demotivează salariul?
Lucica Caciuc-Roșioru: „Îi demotivează mai mulți factori. Nu ar fi de neglijat nici salariul, dar și instabilitatea și multitudinea de cerințe care se pun în fața cadrului didactic, pe umerii profesorului se pun prea multe responsabilități. Nu zic că noi nu suntem conștienți de faptul că nu ai pe cine le pune. Și atunci, noi fiind pregătiți, din punct de vedere științific și didactic, un pic mai bine decât alte categorii sociale, poate e motivat să răspundem de componente pe care fișa postului nu le presupune.”
Europa Liberă: Școlile din Republica Moldova au trecut la finanțare per elev și se zice că ar primi aproximativ câte șapte mii de lei pentru fiecare elev înmatriculat, însă nu toate au preluat și controlul banilor și, așa arată statisticele, că cele mai puține școli care au trecut la autonomie financiară sunt anume în municipiul Chișinău, unde din cele 124 de instituții, 120 ar înregistra deficit bugetar. E un mare semn de întrebare.
Lucica Caciuc-Roșioru: „E un semn de întrebare care are mai multe răspunsuri, unele care pot fi sonorizate, altele care le citim și le intuim printre rânduri.
Faptul că în municipiul Chișinău, mai puține, comparativ cu restul Republicii Moldova, sunt instituțiile care au trecut la autonomie financiară este explicabil. În primul rând, când vorbim despre republică, vorbim despre patru-cinci școli la nivel de raion și atunci, dacă facem un anumit procentaj, el este în detrimentul Chișinăului.
Noi avem circa 150 de instituții preuniversitare în municipiul Chișinău, deci, dacă facem un raport, nu suntem atât de puțini. Adevărat, banii vin per copil, dar chiar dacă suma aceasta sună așa sonor, în mare parte ea este insuficientă pentru satisfacerea necesităților. Ca să nu mai zic că pe final de an, de multe ori, școlile nu primesc suma integră, rămân instituții care și un milion n-au fost valorificate. Deci, sunt niște datorii care vin de la bugetul central și care, știm noi cu toții că nu ajung la bugetul municipal.”
Europa Liberă: Aveți și școli multe, sau puține, unde nu ajung copii?
Lucica Caciuc-Roșioru: „Există o problemă și în sensul ăsta. Avem școli unde acoperirea este la 30 %, 40 %, lucrul ăsta l-am văzut și în cadrul concursurilor la funcția de director în instituții.”
Europa Liberă: Și atunci capacitatea acestor școli este folosită la un randament mai mic? Ce se face cu celălalt spațiu neutilizat?
Lucica Caciuc-Roșioru: „De regulă, fiecare manager încearcă să-și soluționeze problemele așa cum știe mai bine – se mai dau spații în arendă, dar asta nu este o soluție și anume pentru aceste instituții nu există nicio șansă de trecere la autonomie financiară. În astfel de situații ele pur și simplu s-ar îngloda în datorii și nu ar putea face față nici chiar achitării serviciilor de încălzire, energie electrică, apeduct și așa mai departe.”
Europa Liberă: Dar chiar credeți că sunt manageri care s-ar teme de schimbările care impun o transparență a cheltuielilor financiare sau altceva e la mijloc? Politicul cred că tot contează.
Lucica Caciuc-Roșioru: „Eu parcă aș exclude aici elementul politic. E mai degrabă marele risc care există în momentul în care nu ai elevi și acoperirea vine per elev, iar școala este presupusă, să zicem, pentru 800 de copii, iar noi avem 200 de copii. Normal că noi n-o să acumulăm sumele necesare pentru gestiunea bună a acestei instituții. Și atunci mai stăm pe responsabilitatea Direcției de sector, încercăm să rezolvăm problemele.
Dacă nu ar apărea elementul politic în ceea ce privește comasarea instituțiilor, iată, aici există elementul politic.”
Europa Liberă: Am vorbit despre factorul politic care, uneori, totuși, dă peste cap situații.
Lucica Caciuc-Roșioru: „Da, dar nu pentru autonomie financiară, dar pentru comasarea instituțiilor. Pentru că apare nu doar factorul politic, dar și cel național.
Din păcate, foarte multe instituții de învățământ cu un număr mic de copii sunt instituțiile cu predare în limba rusă. Ar mai fi și alte momente care țin de nepregătirea cadrelor manageriale pentru a-și asuma niște responsabilități suplimentarea, ori gestionarea financiară este una destul de complexă și complicată.
Plus la toate, dacă e vorba de a găsi un contabil la un salariu care îl primește un contabil într-o instituție de învățământ, e și asta o problemă. Ori contabilii primesc salarii mult mai bune în alte domenii, în școală noi nu le putem asigura un astfel de confort financiar. Și atunci apar o sumedenie de nuanțe pe care noi la moment nu le putem depăși.
Chiar dacă suma aceasta de bani care este rezervată per elev pentru instituțiile mari este suficientă, pentru că, chiar și sub aspect exterior se văd schimbări la instituțiile trecute la autonomie financiară, totuși, ele sunt insuficiente dacă vorbim despre o dezvoltare a instituției în perspectiva a cinci-zece ani.”
Europa Liberă: Problemele urmează a fi rezolvate și în continuare, mă refer la banii care trebuie să fie alocați din partea municipialității pentru reparații, pentru o sumedenii de alte lucrări. S-au clarificat lucrurile la Primărie în lipsa primarului? Ce se întâmplă?
Lucica Caciuc-Roșioru: „La capitolul salariu avem o clarificare a situației. Cadrele didactice primesc salariu, e vorba și de salariu, și de concediale. Ceea ce ține de reparații, sperăm că se vor așeza lucrurile într-o albie bună, pentru că ceea ce depinde de Direcția generală, de Primărie, deja s-a făcut, rămâne să se coordoneze activitatea Ministerului de Finanțe și transferurile care urmează să vină. E un pic mai problematic cu acele proiecte inițiate de domnul primar cu termoizolarea instituțiilor. La acest capitol deocamdată suntem într-o stare, așa, de suspans.”
