Ramona Strugariu: De la R. Moldova se așteaptă concentrare pe sănătatea publică, pe respectarea legislației internaționale și europene

Argumentul acestei notificări este stare de urgență instituită din cauza pandemiei COVID 19. Eurodeputata mai declara Europei Libere că UE nu uită în aceste momente de pandemie nici de statele partenere. Şi în acest sens se va ţine cont de ceea ce este necesar şi ce iniţiative pot fi lansate pentru a sprijini Republica Moldova.

Ramona Strugariu: De la R. Moldova se așteaptă concentrare pe sănătatea publică

Europa Liberă: Tocmai am ascultat-o pe președinta Uniunii Europene în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European spunând că haideți să acționăm cu o inimă mare, nu cu 27 de inimi mici. Poate Europa să rămână un continent puternic?

Ramona Strugariu: „Cu siguranță că poate să rămână în continent puternic și, mai ales în astfel de vremuri, trebuie să rămână un continent puternic. Contextul pe care îl avem acum probabil că va arăta și are cumva în mod paradoxal o șansă să arate cât de uniți suntem în astfel de vremuri, dar asta înseamnă câteva lucruri, asta înseamnă o coordonare foarte rapidă la nivelul statelor membre care au pornit, e adevărat, un pic cu stângul, pentru că a existat această tendință izolaționistă și fiecare deja a încercat să se descurce cum poate, să se gândească la această alternativă, însă ne-am regrupat rapid, am luat foarte repede calea cea bună a efortului coordonat și a unei susțineri coordonate. Asta-i calea de urmat și cred că asta este și soluția salvatoare pentru Europa în momente ca acele pe care le trăim.”

Europa Liberă: Înțeleg că acolo, la Bruxelles, vorbiți despre adoptarea unui plan. Unii spun că poate fi comparat cu Planul Marshall, care să salveze Europa de criza provocată de această pandemie. Sunteți toți pe aceeași undă, vocile sunt adunate într-un cor care gândește la fel?

Ramona Strugariu: „Suntem într-un context de majoritate solidă în această direcție. Sigur că sunt voci diverse și, așa cum spuneam, chiar nu ne-am pus cu toții de acord încă de la început, din ziua 1 că trebuie să mergem ferm în această direcție sau alta. Și din cauza faptului că este cu adevărat o situație fără precedent în istoria recentă a Europei și chiar a lumii, nimeni nu s-a mai confruntat, cel puțin în memoria recentă, cu astfel de situație și atunci evident că te gândești cum e cel mai bine să acționezi, dar răspunsul a fost rapid. Am publicat deja și Comisia ca instrument tehnic, să spunem, cu acordul statelor membre a publicat deja primele măsuri repede într-un document coordonat, inclusiv de asistență financiară și de pași pe achiziții coordonate de echipament medical și de protecție care sunt necesare. Deci, asta cred că e esențial, că am reușit să depășim momentul de ezitare și că am făcut rapid pașii următori. De altfel, într-o singură voce cred că nu reușim să vorbim și poate că nu e indicat să vorbim ca să nu dăm impresia că suntem într-un context pur totalitar, așa cum China a încercat să spună pe o singură voce că nu e nicio problemă cu această pandemie și că are lucrurile sub control și realitatea este că le-a scăpat complet de sub control și că informațiile au ajuns spre Europa foarte târziu, iar dacă ar fi fost onestă și ar fi spus adevărul, și ar fi solicitat ajutor la timp, acum probabil că nu eram în acest context. Important este că între toate nuanțele pe care le presupune această discuție să găsim o majoritate solidă ca să putem să mergem mai departe.”

Europa Liberă: Și președintele Parlamentului European a amintit că democrația nu poate fi suspendată în fața pandemiei de coronavirus. Știu că Dvs. încercați acum să inițiați în Parlamentul European o scrisoare către toți președinții și șefii de guverne ai acestor state membre ale Consiliului Europei care au activat Art. 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Unde ați ajuns cu acea scrisoare?

Ramona Strugariu: „Scrisorile acestea au fost deja trimise. Între timp au mai existat și alte state care au făcut această notificare, Georgia este unul dintre ele, sunt 6 de toate. Au fost deja aceste scrisori trimise ieri către toți acești șefi de stat și de guvern pentru un motiv foarte simplu. Regret sincer că președintele și premierul Republicii Moldova sunt pe această listă și s-au grăbit să facă această notificare și să gândească că prioritară este notificarea derogării de la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, când prioritare erau cu totul alte măsuri și ar fi trebuit să se gândească, în primul rând, la siguranța sănătății populației și la măsurile transparente și de comunicare rapidă. Dar revenind la ideea inițială, e foarte simplu. Așa cum a explicat și comisara pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, Dunja Mijatović, așa cum a ieșit purtătorul de cuvânt și a declarat pentru diverse publicații care au cerut un punct de vedere în aceste zile, se pot lua măsuri inclusiv prin instituirea stării de urgență, care să rămână în cadrul Convenției Europene și în cadrul regulilor, și în cadrul legislativ pe care îl avem în acest moment pentru drepturile fundamentale.

Nu este necesar să aplicăm măsuri disproporționate, a spus clar Consiliul Europei că nici nu încurajează acest lucru la statele membre și că nici măcar nu este obligatorie notificarea. Și în cazul în care această notificare se face, să spunem, ca un semn de respect către Consiliul Europei, notificarea în ceea ce privește instituirea stării de urgență, nu neapărat activarea Art. 15. Trebuie clar precizat ce drepturi sunt restrânse, în ce context, care este limita restrângerii, trebuie oferite aceste explicații, însă ideea generală este foarte clară de la nivel de Consiliul Europei că nu sunt deloc încurajate astfel de atitudini, reprezintă și un semnal politic extrem de prost și un precedent foarte periculos pentru tot ce înseamnă democrație, drepturi fundamentale și valori democratice. Eu, dacă aș fi fost președintele Dodon sau premierul în acest context, de pildă, nu aș fi organizat alegeri pentru un singur fotoliu de deputat în condițiile în care știm foarte bine că astfel de decizii reprezintă efectiv un pericol pentru viețile oamenilor și sănătatea publică. Înțeleg că sunt 14.500 de oameni acolo ale căror vieți au fost puse în pericol, sau n-aș fi folosit contextul întrunirii parlamentului pentru a decreta starea de urgență ca să mai numesc patru noi membri din CSM, sau m-aș fi asigurat că am o transparență de comunicare maximă și nu aș fi ajuns la situația în care organizațiile nonguvernamentale să reclame lipsa profundă de transparență a autorităților în comunicare și faptul că este cenzurată libertatea presei.

Nu poți să spui presei în astfel de vremuri în care rolul ei este fundamental, să nu pună întrebări în conferință de presă sau să nu se raporteze decât la comunicările oficiale periodice ale guvernului – asta este cenzură. În astfel de vremuri, iarăși, mă întorc la mesajul comisarei pentru drepturile omului, cea mai importantă metodă de a câștiga încrederea cetățenilor în guverne este comunicarea permanentă, transparentă și clară, informarea oamenilor în legătură cu accesul la serviciile de sănătate publică, lucruri care trebuie comunicate și raportate în legătură cu măsurile care se iau permanent.”

Europa Liberă: Pe moment se cunoaște că dialogul Chișinău-Bruxelles e într-o pauză, nu se cunoaște când va fi reactivată cooperarea moldo-comunitară. Ce ne spuneți acum, cineva se mai gândește, își mai amintește acolo, la Bruxelles, de Republica Moldova?

Ramona Strugariu: „Suntem mulți care ne gândim la Republica Moldova și în același timp exprim și regretul profund că anumite mișcări bruște și nesăbuite în această evoluție și lipsită de responsabilitate în ceea ce-i privește pe guvernanți, o fac poate că și mai vulnerabilă în acest context și am să vă spun exact la ce mă refer, de exemplu, chiar astăzi votăm în Parlamentul European trei regulamente. Unul dintre ele se referă la extinderea fondului de solidaritate pentru a putea fi ajutate, și există niște măsuri acolo care sunt țintite și pentru statele care sunt în negocieri de aderare în acest moment. Republica Moldova ar fi putut să fie unul dintre aceste state pentru care în acest moment putem să punem concret pe hârtie măsurile care să poată să o ajute. Acest regulament pe care îl votăm astăzi, de exemplu, ridică nivelul plăților în avans de la 10 la 25 la sută din această contribuție care se preconizează pentru Fondul de solidaritate și Fondul de solidaritate în sine include elemente care sunt legate de urgențele majore pe sănătate publică și pentru a defini operațiuni care sunt specifice, eligibile pentru aceste finanțări.

Astăzi, Republica Moldova ar fi putut să fie unul dintre aceste state, dar ne gândim la soluții și eu m-am gândit la posibilitatea și, din păcate, pentru că suntem într-o situație de urgență și trebuie să votăm rapid și pe cât se poate fără amendamente astfel de regulamente și astfel de legislație, dar posibilitatea de a introduce un amendament care se extindă, să spunem, aceste oferte și aceste pachete, inclusiv pentru statele care au Acorduri de Asociere, dar este foarte-foarte greu să faci astfel de propuneri în acest context, pentru că focusul este să adoptăm rapid măsuri pentru realitatea imediată și pentru acele state care sunt deja în cadrul legislativ pe care îl avem la îndemână în aceste momente.

Eu explorez în continuare aceste posibilități, voi discuta și cu ceilalți colegi ai mei din delegația USR-PLUS, dar în astfel de vremuri se vede foarte clar cât e de important să nu ratezi nicio oportunitate de a te apropia de Uniunea Europeană și de a rămâne aproape și concentrată pe direcția europeană. Și asta-i foarte-foarte valabil pentru Republica Moldova. Ea era pe o traiectorie foarte bună, a avut un succes remarcabil cu măsurile luate de Guvernul Sandu la momentul respectiv, deschiderea a fost maximă, poate că astăzi am fi discutat despre o posibilă aderare a Albaniei, Macedoniei de Nord și Republicii Moldova și le-am fi adus acolo, foarte aproape de porțile Europei.”

Europa Liberă: Ați spus despre solidaritate, umanitate, generozitate și ați spus că și imediata vecinătate a Uniunii Europene este în vizor acolo, la Bruxelles. Ce se așteaptă concret acum de la guvernarea de la Chișinău?

Ramona Strugariu: „Luciditate și concentrare maximă pe sănătatea publică, pe respectarea legislației internaționale și europene, pe respectarea tuturor condițiilor pe care le știe deja, apropo de contextul anterior în care discutam de Acordul de Asociere și de aderare și de posibilitatea finanțării în cadrul, să spunem, ultimelor evoluții din Republica Moldova și să nu mai prioritizeze interese politice bilaterale și foarte meschine, aș spune, în contextul în care oamenii și viața oamenilor este amenințată de o pandemie globală. Pandemia globală nu are nume și nu are culoare politică, nu se cheamă PSRM sau PDM, sau nu poartă numele președintelui Republicii Moldova sau al premierului, sau al șefului Consiliului Audiovizualului, care ia decizii arbitrare de a stopa libertatea de informare și libertatea presei. O pandemie globală înseamnă un efort susținut prioritizând viața, interesul public, libertatea informației, în același timp, care este vitală și sănătatea oamenilor. Mă aștept să văd aceste măsuri și această atitudine din partea Guvernului Republicii Moldova, dacă îi pasă cu adevărat de viața cetățenilor și nu de un fotoliu de deputat sau de dezechilibrarea justiției prin numiri arbitrare la CSM.”