Studenții învață să se adapteze la „coronacriză” din mers

Universitatea Cambridge. Poză simbol

Pandemia de COVID-19 a dat peste cap majoritatea activităților care implicau interacțiunea dintre oameni. Afaceri, studii, locuri de muncă – toate au trebuit să se adapteze „din mers” noilor reguli impuse de virus, iar mediul virtual a devenit parte a rutinei zilnice.

Tot mai mulți sunt cei care vorbesc despre „telemedicină”, afaceri „la distanță” sau studii „online”. Stagiara Europei Libere, Ilinca Televca, a stat de vorba cu mai mulți studenți moldoveni care învață în afara țării. O parte dintre ei au fost nevoiți să revină acasă din cauza pandemiei, alții au fost „blocați” în țările gazdă. Cum se descurcă?

Your browser doesn’t support HTML5

Studenții învață să se adapteze la „coronacriză” din mers

Regimul de autoizolare impus de pandemie a scos în vileag metehne și virtuți omenești, afișate cu nonșalanta pe rețele de socializare. Printre navigatorii loviți de accese de sinceritate încercam sa-i detectez pe studenții moldoveni aflați la studii peste hotare. Și astfel mi-am dat seama ca ei sunt exact contingentul cărora solitudinea le priește, pentru că epidemia nu a anulat sesiunea de examene.

Cei care „cântă prohodul” studierii clasice” se cam grăbesc...

Daria Staraia este studentă în anul trei la Institutul de stat de Relații Internaționale de la Moscova, MGIMO. Este specializată pe diplomație și relația cu Franța. În aceste zile cel mai mult îi lipsesc dezbaterile cu profesorii și colegii, iată de ce, se declara convinsă Daria, cei care „cântă prohodul” studierii clasice, cu profesorul în sala de studii, se cam grăbesc:

„Un mare minus din cauza căruia studiile online nu sunt eficiente, asta este că la universitate facem foarte mult networking, avem foarte multe activități extra-curriculare. Absolut tot în viață este legat de interacțiunea oamenilor, deci dacă tu ai vreo problemă sau vreo întrebare te adresezi unul coleg care ar fi mai bun decât tine în chestia asta, și în viitor dacă vei avea nevoie de vreun ajutor sau viceversa, dacă cineva va avea nevoie de ajutor, s-ar adresa la oamenii pe care îi cunoaște. Cu cât mai mare este cercul de cunoștințe, cu atât mai multe opțiuni ai”.

Daria se consideră o norocoasă. Spre deosebire de mulți colegi de-ai ei, care au rămas blocați la Moscova din cauza pandemiei, ea a reușit să revină acasă.

### Vezi și... ### Sondaj de opinie: Neîncredere, speranță, voluntariat și empatie pe timp de pandemie

La fel și studenta Universității Babeș-Bolyai, din Cluj, Emma Subțirelu, care a înțeles imediat după ce s-au înregistrat primele cazuri de infecție că riscă să rămână fără acoperiș de-asupra capului, or, o parte din căminele universitare au fost închise. A reușit să prindă „ultimul autocar” spre casă, spunea ea. În ce privește examenele, acestea nu au fost anulate:

„Unii profesori au fost de acord cu predarea unor teme pentru final de semestru ca să nu ne chinuie cu examenul online, dar la unele cursuri examenele vor fi grilă, pe platforma Moodle (Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment n.r.), pe care o avem de la facultate. Altele vor fi oral, chiar dacă ele nu se preconizau a fi oral la facultate. După cum ne-au anunțat, examenul de licență se va ține oral în fața camerei unde ni se va prezenta întrebarea și vom avea 25 minute la dispoziție pentru toate optsprezece întrebări. Ceea ce ține de lucrarea de licență, prezentarea ei va fi în altă zi, la fel vom avea 10 minute pentru prezentarea ei oral în fața camerei.”

Examenul de licență se va ține oral în fața camerei...

Emma spune că nu regretă niciun pic provocările de studiere pe care trebuie să le înfrunte în aceste zile. Învață să se adapteze la noile reguli „din mers” și este convinsă că va fi „mai călită” ca să facă față greutăților atunci când se va angaja.

La aceeași concluzie a ajuns și Nelly Mihailov, studentă în anul doi la comunicare în cadrul Universității Lumiere, Lyon, Franța, constată că a învățat să facă noii realități, inclusiv să vadă partea pozitivă a crizei sau coronacrizei, cum este numită deja perioada de post-pandemie:

Nelly Mihailov

„Sigur că a fost de la început un pic straniu, foarte necunoscut. Era totul incert, nu știam cum să-mi organizez chiar și programul de lucrul ca student aflat la distanță. Evident că universitatea ne-a venit în ajutor, ne-a îndrumat și ne-a dat de înțeles că trebuie oricum că trebuie să continuăm să muncim. Cumva m-am adaptat la acest regim de carantină. Am început să fac diferența între lucrurile făcute pentru universitate și pentru mine și cumva mă descurc până la moment.”

De fapt, viteza de adaptare la schimbări va deveni la fel de firească ca și adaptarea la un mediu lingvistic străin, spune Andrei Arîcu, student la drept în cadrul Universității din Strasbourg. O parte din universități și-au schimbat deja modalitatea de predare și iau în calcul tot mai serios modelul de învățare mixt – atât la distanță, on-line, cât și în sălile de curs:

„Până în septembrie toate universitățile sunt închise, acum toate se pregătesc să facă cursuri online, cel puțin pentru primul semestru. Astfel încât nu se știe ce și cum va fi, mai bine să fie pregătiți. Se instalează toată tehnica necesară pentru a face video-conferințe, cursurile și seminarele online. Comunicarea între profesor și student de la seminare chiar lipsește și nu va putea fi înlocuită online.”

Andrei Arîcu

Andrei Arîcu urmează în scurt timp să-și ia licența în drept. El se arată îngrijorat de șansele de a obține un post decent deoarece pandemia se pare că le va diminua substanțial.

„Statul susține toți angajații, pe cei cu șomaj parțial sau cu șomaj tehnic, în dependență de structura și contactul care îl au compania la care lucrează. Statul susține companiile și lucrătorii astfel încât după sfârșitul pandemiei, toți lucrătorii care până acum aveam de lucru să continue să aibă loc de muncă. Ce ține de noi, viitorii, mai este timp, dar evident că sunt premise ca mai greu să ne găsim un loc de muncă după ce absolvim.”

Un studiu recent al directoratului pentru educație din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) constată că pandemia de COVID-19 va avea un impact serios asupra oportunităților de angajare pentru tineri.

OCDE sugerează guvernelor să creeze de pe acum „poduri” solide între universități și mediul de afaceri...

Autorii studiului, Ingrid Schoon de la University College London, și Anthony Mann, analist superior la OCDE, sugerează guvernelor să creeze de pe acum „poduri” solide între universități și mediul de afaceri, astfel încât studierea să se bazeze cât mai mult pe practică. O altă sugestie e să fie îmbunătățit procesul de ghidare în carieră, or, deseori așteptările tinerilor față de anumite profesii nu corespund realității, iar în consecință universitățile pregătesc un număr impresionat de juriști și economiști, pe când piața muncii duce lipsă de ingineri, medici sau specialiști IT.

*Materialul face parte din cadrul proiectului Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova derulat de IREX Europe, cu suportul financiar al Biroului pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american. ”Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat poziția IREX Europe”