Linkuri accesibilitate

Cum poate fi salvat de la faliment învățământul superior din R. Moldova?


Banca Mondială a anunțat recent că va acorda un credit de aproape 40 de milioane de dolari pentru a spori calitatea şi eficienţa învățământului superior din R. Moldova.

Aceşti bani riscă să fie aruncaţi în vânt, dacă sistemul de învățământ superior nu va fi raţionalizat şi restructurat, constată un studiu realizat cu sprijinul Fundaţiei germane Friedrich-Ebert-Stiftung şi prezentat marţi la o dezbatere online. Mai mulţi lectori universitari dezaprobă însă o eventuală micşorare a numărului de universității.

Cum poate fi salvat de la faliment învățământul superior din R. Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:58 0:00
Link direct



Învăţământul superior din Moldova este în cădere liberă. Dovadă este numărul studenţilor ce scade de la an la an, și dacă declinului va continua cu aceeași ritmicitate, peste un deceniu numărul studenților în universităţile de stat va scădea de la 47 de mii câţi sunt în prezent, la maxim 14 mii. Mult prea puțini pentru ca cele 18 instituții de învățământ superior de stat să poată îmbunătăți sau măcar menține calitatea studiilor. Aceste estimări le conține studiul semnat de expertul Sergiu Lipcean, lectorul Universităţii de Stat Dimitrie Cantemir. El sugerează că sistemul de învăţământ superior trebuie optimizat, întrucât actuala infrastructură este prea mare raportată la numărul de studenţi şi devine din ce în ce mai costisitoare. Deşi acordul de credit al Băncii Mondiale pentru învăţământul superior nu ţinteşte neapărat reducerea numărului de universităţi, Sergiu Lipcean consideră că acest lucru este inevitabil pentru a nu se irosi în van acest credit de aproape 40 de milioane de dolari.

În studiu se recomandă reducerea numărului de universităţi la patru specializate pe business, tehnică, medicină și științe sociale și umaniste şi crearea a trei campusuri regionale în Nord, Sud şi Est. Câte universităţi ar fi necesar să rămână e încă o temă de dezbatere, precizează un alt autor al studiului, Romeo Ţurcan, profesor în antreprenoriat internațional la Universitatea Aalborg din Danemarca. El a prezentat experiența Danemarcii unde procesul de fuziune a universităţilor, iniţiat în 2006, a rezultat cu dublarea numărului de studenţi în instituţiile rămase, creşterea competitivităţii universităţilor în clasamentele globale şi utilizarea mai eficientă a banilor publici. Altfel spus procesul de fuziune a soluţionat în Danemarca mai multe probleme cu care se confruntă în prezent şi universităţile din Moldova:

„O utilizare ineficientă şi dispersată a banilor publici, impactul cercetării nu este la nivelul la care ar trebui să fie, la nivel regional mai avem de lucrat la capitolul competitivităţii ca să putem concura cel puţin cu colegii din regiune. Banca Mondială în proiectul de finanţare a menţionat decalajul dintre ceea ce are nevoie piaţa muncii şi ceea ce produc universităţile. Se mai adaugă şi mecanismele limitate de asigurare a calităţii.”

Este important ca fiecare să-şi găsească locul său şi să demonstreze că produce performanţă

Deşi recunosc în mare parte problemele identificate unii manageri de universităţi, între ei Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice, consideră că nu reducerea numărului de instituţii ar fi soluţia. „Nu cred că e neapărat să avem şi în R. Moldova doar universităţi mari. Avem o experienţă bogată în toată lumea unde universităţile mici devin foarte solicitate şi de cea mai înaltă calitate. Este important ca fiecare să-şi găsească locul său şi să demonstreze că produce performanţă. Am trecut prin perioada când am avut în faţă şi 54 de universităţi. Acum avem doar 27 dintre care cele mai multe sunt publice, ele se vor auto-lichida oricum. Problema cea mare este că o universitate închisă nu poate fi redeschisă peste 2 sau 3 ani. Ea se poate forma în cel puţin 20 de ani”.

Iată şi argumentele rectorului Universităţii Tehnice din Moldova, Viorel Bostan:

„Prin micşorarea numărului universităţilor nu se vor rezolva problemele. Or asta nu este criteriu de bază. Ceea ce trebuie de făcut este un mecanism transparent, corect şi bazat pe date legat de finanţarea universităţilor. Or aici este o problemă. Pentru că daca analizăm cât primește fiecare universitate per student, vom vedea că s-a ajuns la o anumită discrepanță. ”

În acordul de împrumut cu Banca Mondială, Ministerul Educaţiei s-a angajat să optimizeze cheltuielile pentru învăţământul superior inclusiv prin reducerea numărului de universităţi. În document se menţionează că potrivit Ministerului din cele 18 universităţi de stat nouă, numele cărora nu este făcut public, realizează programe academice în domenii prioritare cum ar fi inginerie, tehnologii informaționale, pedagogie și sănătate, prin urmare nu pot fi închise. Soarta celorlalte nu este deocamdată clară.

XS
SM
MD
LG