Ambasadorul Moldovei la Moscova și politica duală a Chişinăului față de Kremlin

Ambasadorul moldovean la Moscova, Andrei Neguța, a revenit la post după o nouă dispută între Rusia și guvernul dominat de PD, declarând de îndată că o altă dispută, mai veche și mai gravă, trebuie dată uitării, pe fondul unei dorite relații mai bune cu vecinul de la răsărit. Dorințele ambasadorului Neguța nu se potrivesc însă întotdeauna cu cele ale PD-ului.

Ambasadorul Moldovei la Moscova și politica duală a Chișinăului față de Kremlin

Decizia autorităţilor de la Chişinău de a se opri la jumătate de cale cu rechemarea ambasadorului Andrei Neguţa, considerat a fi un apropiat al socialiştilor şi personal al lui Igor Dodon, cu relaţii foarte bune la Moscova, nu a fost explicată oficial. Cert este că la mijlocul lunii februarie, în toiul campaniei electorale, diplomaţia moldoveană înaintase un demers executivului în care cerea rechemarea lui Neguţa pentru faptul că nu s-a opus suficient de dârz deschiderii în centrul capitalei ruse, cu o lună mai devreme, a unei reprezentanţe diplomatice a Transnistriei, deschidere în care autorităţile de la Chişinău văzuseră un sprijin direct acordat de Federaţia Rusă enclavei separatiste. Se întâmpla în timp ce guvernarea democrată de la Chişinău îşi disputa cu preşedintele Igor Dodon meritul în eliberarea a doi piloţi moldoveni din captivitatea talibanilor din Afganistan.

Un important democrat, Vladimir Cebotari, declarase atunci:

„Motivul retragerii domnului ambasador Neguţa este că dumnealui nu a depus suficiente eforturi pentru ca reprezentanţa Transnistriei în Rusia să nu aibă loc. Acest lucru este fără precedent şi afectează procesul de reintegrare a ţării. Nu am decât să salut demersul MAEIE, pentru că cei care nu-şi fac treaba pentru ţară nu pot să rămână în aceleiaşi poziţii.”

Lucrurile s-au oprit însă la acel demers al diplomaţiei, neurmat de o decizie guvernamentală, iar săptămâna trecută a devenit clar că ambasadorul Neguţa a revenit la locul de muncă.

Externele nu au dat vreo explicaţie, iar un consilier prezidenţial, Aurel Ciocoi, ne-a spus astăzi:

„Atâta timp cât la nivelul Guvernului nu s-a luat nicio decizie şi, respectiv, la Preşedinţie nu a ajuns nimic, el continuă să-şi exercite funcţiile”.

Zilele trecute, Neguţa s-a întâlnit la Moscova cu șeful comisiei de relații externe din Consiliul Federației, Konstantin Kosaciov, şi, potrivit relatărilor din presă, și-a exprimat speranța că interdicția emisă de Guvernul lui Pavel Filip în urmă cu doi ani privind vizitele oficialilor guvernamentali și parlamentari moldoveni în Federația Rusă va fi abolită.

Interdicţia la care s-a referit Neguţa ţine de scandalul moldo-rus din 2017 legat de ceea ce democraţii de la guvernare au pretins a fi „hărţuirea unor oameni politici” moldoveni în timpul deplasării lor în Federaţia Rusă, iar presa a sugerat că ar fi un conflict între Moscova şi personal Vlad Plahotniuc, liderul Partidului Democrat, pe numele căruia Comitetul de anchetă de pe lângă Parchetul rus spunea că a deschis un dosar penal.

Neguţa fusese şi atunci rechemat la Chişinău, însă doar pentru consultări - o altă procedură decât cea la care păruse să vrea să apeleze de data aceasta externele ce nu implica şi nevoia emiterii unui decret prezidenţial - ca trei luni mai târziu, după o întrevedere a ministrului Ulianovschi cu şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, să se întoarcă în fotoliul de ambasador.

Despre revenirea, acum, a diplomatului la Moscova, după o rechemare ce părea ca şi decisă cu doar câteva săptămâni mai devreme, analiştii de la Chişinău, printre ei Victor Ciobanu, cred că ea ar avea legătură cu tratativele pentru crearea noii formule de guvernare în R. Moldova.

Victor Ciobanu

„E un semnal că, în spatele cortinei, negocierile totuşi merg între PD şi PSRM, pentru că ar duce la crearea unei majorităţi confortabile pentru PD. Această majoritate, dacă va fi creată, are însă două minusuri mari: unul pentru PD, întrucât acest partid va fi nevoit să se împartă cu puterea cu socialiştii, iar socialiştii vor cere mult, iar a doua problemă este pentru socialişti, pentru că, semnând un asemenea acord, îşi semnează de fapt propria sentinţă şi sper că ei sunt conştienţi că merg pe calea dispariţiei ca entitate politică, având în vedere că toţi cei care au făcut astfel de alianţe cu democraţii, au dispărut de pe arena politică.”

Președintele Institutului pentru Inițiative Strategice de la Chişinău, Andrei Popov, presupune chiar că Neguţa ar putea juca un rol important în promovarea unei coaliţii PD-PSRM la Moscova, care pare să nu agreeze intrarea socialiştilor într-un astfel de parteneriat politic.​

Andrei Popov

„Recent s-a întâlnit cu viceministrul de externe Karasin, la fel s-a întâlnit cu factori în Duma rusească, Kosaciov, iar eu cred că nu întâmplător: eu cred că el argumentează în faţa factorilor de decizie ruşi de ce o coaliţie, sau mai bine zis o votare comună între socialişti şi democraţi ar fi şi în interesul Federaţiei Ruse.”

Văzută ca cea mai probabilă variantă după alegerile parlamentare din 24 februarie, o coaliţie între PD şi PSRM s-a dovedit în timp mai problematică, iar analiştii de la Chişinău cred că Rusia nu ar vedea cu ochi buni un parteneriat deschis şi de lungă durată între socialişti şi formaţiunea lui Vlad Plahotniuc. O astfel de coaliţie ar putea slăbi poziţia socialiştilor, iar prin asta şi influenţa Rusiei asupra politicii de la Chişinău, cred politologii.

Andrei Neguţă a mai avut anterior un mandat la Moscova, început pe timpul guvernării comuniste şi întrerupt prin voinţa preşedintelui interimar de atunci Mihai Ghimpu. Ulterior, acesta a schimbat formaţiunea lui Voronin pe cea a lui Dodon şi, după un scurt mandat de parlamentar, a fost trimis din nou în Rusia, în baza a ceea ce apărut a fi o înţelegere între Igor Dodon cu democraţii lui Vlad Plahotniuc pe repartiţia mai multor funcţii de ambasadori.