Summitul dintre Uniunea Europeană și țările Balcanilor de Vest, de miercuri și joi de la Sofia, a fost gândit de la început de către Bulgaria ca fiind încoronarea președinției sale a UE.
Înainte de summitul de joi, România, reprezentată de președintele Klaus Iohannis, participă miercuri la o reuniune informală a Consiliului European, unde Iohannis propune un program dedicat cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării.
„Pe agenda reuniunii informale a Consiliului European de miercuri, 16 mai a.c., se află subiecte care vizează domeniile digital, cercetare şi inovare. În plus, pe fondul evoluţiilor recente în plan internaţional, se va discuta despre situaţia privind retragerea Statelor Unite ale Americii din Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune (JCPOA), dar şi despre decizia adoptată de SUA privind instituirea unor taxe vamale la importurile de oţel şi aluminiu”, transmite administraţia prezidenţială într-un comunicat.
Principala zi de discuții este însă joi, când cei 28 se vor întâlni cu liderii din Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia.
Cei 28 de lideri din UE (27, în realitate, mai puțin spaniolul Mariano Rajoy) și cei șase din Balcanii de Vest vor discuta în special securitatea regională şi fenomenul migraţiei.
Bulgaria și majoritatea țărilor din Balcani ar fi dorit semnarea unei „declarații finale”. În loc de asta, se vor semna doar „concluziile președinției bulgare a UE”...
O problemă serioasă a pus-o comunicatul final, redactat încă din luna aprilie. Bulgaria și majoritatea țărilor din Balcani ar fi dorit semnarea unei „declarații finale”. În loc de asta, se vor semna doar „concluziile președinției bulgare a UE”.
Problema e pusă de prezența Kosovo, nerecunoscut nu doar de Serbia, participantă la summit, ci și de cinci din țările Uniunii Europene, printre care și România. Celelalte patru sunt Spania, Slovacia, Grecia și Cipru. Premierul spaniol Mariano Rajoy, care s-a întâlnit marți cu omologul său bulgar Boiko Borisov, a anunțat că nu va participa la summit, contrar, de pildă, președintelui român Iohannis, a cărui țară refuză, de asemenea, să recunoască Kosovo.
Tot din pricina prezenței Kosovo la summit, declarația finală nu va conține termenii de „țară”, „țări” sau „state”, ci doar de „parteneri”.
Pentru a mai potoli nerăbdarea candidaților: Albania, Macedonia, Muntenegru și Serbia, Comisia Europeană a pomenit deja anul 2025, ca an potențial al aderării, insistent pe adjectivul „potențial”. Toți experții sunt de acord că data este mult prea optimistă și de neatins.
Bosnia și Kosovo nu sunt candidate la UE și este, de asemenea, improbabil că ar putea obține curând acel statut.