Cel puțin 25 șefi de stat, printre care liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, sunt așteptați la reuniunea „Coaliției de Voință” - un format inițiat de Franța și Marea Britanie pentru a oferi sprijin Ucrainei, inclusiv militar, împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, care continuă de mai bine de patru ani.
Președinția franceză a anunțat că aliații Ucrainei se vor reuni la Paris pentru a-și reafirma sprijinul față de Kiev și a intensifica presiunea asupra Rusiei.
Palatul Élysée consideră că summit-ul are loc într-un „moment puternic de convergență și unitate transatlantică reînnoită”, dar și de „evoluții mai favorabile pe teren” pentru Kiev.
La reuniune, a adăugat președinția franceză, se va milita pentru un armistițiu și reluarea negocierilor de pace.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa la summit la invitația președintelui Franței, Emmanuel Macron. Este prima dată când Republica Moldova participă la o întâlnire a Coaliției de Voință, a precizat președinția de la Chișinău, insistând că nu este vorba de vreo implicare moldoveană în efortul de război.
„Participarea țării noastre este pe deplin compatibilă cu neutralitatea consfințită în Constituție: coaliția este un format de cooperare flexibil, iar din ea fac parte și alte state europene neutre. Fiecare stat participant decide singur forma și amploarea contribuției sale, în conformitate cu cadrul său constituțional”, se mai spune în comunicatul de pe site-ul președinției moldovene.
Reuniunea de la Paris are loc la mai puțin de o săptămână după summitul NATO de la Ankara, la care s-a discutat despre ajutoare suplimentare pentru Kiev.
În ultimele săptămâni, apărarea aeriană a Ucrainei a fost pusă la grea încercare de atacurile repetate ale Rusiei cu rachete balistice, inclusiv asupra Kievului.
Luna aceasta, SUA au acordat Ucrainei permisiunea de a construi sisteme de apărare aeriană Patriot, capabile să doboare rachete balistice, dar ar putea dura luni de zile până când acestea vor intra în producție.
În ultimele zile, Zelenski și-a reluat apelurile către aliați de a trimite mai mult ajutor militar Ucrainei și, mai ales, sisteme de apărare antiaeriană.
Kremlinul condamnă „instigarea la război”, Occidentul impune noi sancțiuni
Luni, Kremlinul a criticat summitul de la Paris la care participă președintele ucrainean Volodimir Zelenski și aliații săi principali, calificându-i pe acești lideri drept persoane care „nu doresc pacea” și afirmând că Moscova va urmări „cu atenție” evenimentele.
„Aceasta este o coaliție de instigatori la război”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând: „Acestea sunt țările care întreprind acțiuni ostile împotriva Rusiei, așa că vom urmări situația foarte atent.”
Între timp, UE și Marea Britanie au anunțat tot luni noi sancțiuni împotriva F. Ruse, pe fondul agresiunii împotriva Ucrainei și a acțiunilor ostile la adresa aliaților acesteia, cum ar fi atacuri cibernetice puse la cale de FSB.
Măsura vine în contextul în care oficialii occidentali avertizează că Rusia și-a intensificat campania „hibridă” de destabilizare a Europei, la patru ani de la începutul războiului din Ucraina.
Bruxelles a anunțat că impune sancțiuni împotriva a nouă persoane și a patru entități, în timp ce Londra a declarat că adaugă 24 de nume pe lista neagră.
Guvernul britanic a declarat că sancțiunile – primul pachet comun de măsuri cibernetice cu UE – „vizează încercările persistente și din ce în ce mai nesăbuite ale statului rus de a semăna haos și diviziune în întreaga Europă”.
Printre cei supuși înghețării activelor și interdicției de acordare a vizelor s-au numărat ofițeri ai agenției ruse de informații militare GRU, precum și presupuși „infractori cibernetici” care colaborează cu statul rus.
UE a declarat că „printre altele, Franța, Germania, Polonia, Cipru, Olanda, Austria, Slovacia, România și Finlanda au fost vizate” într-o campanie care se întinde pe parcursul mai multor ani.
Centrul 16 al FSB a fost acuzat anterior de agențiile de informații occidentale că a folosit timp de decenii programe malware pentru a încerca să obțină acces și să spioneze țări din întreaga lume.
Marea Britanie și UE – din care Londra a ieșit în 2020 – s-au aflat în prima linie a eforturilor de a sancționa Moscova încă de la invazia Ucrainei în 2022.
Scris cu informații de la Reuters, AFP.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te