Tamara Macari: „N-aș vedea Bacalaureatul ca pe o sperietoare”

Pentru unii absolvenți moldoveni de liceu, sesiunea examenelor de Bacalaureat a început deja cu proba la limba română pentru alolingvi, ținută marți – iar de vineri vor intra în „hora” emoțiilor și mai mulți, cu examenul la limba de instruire. Valentina Ursu a discutat cu Tamara Macari, directoarea liceului teoretic Ștefan Holban din Cărpineni, și a întrebat-o dacă schimbările în felul cum se țin examenele sunt benefice.

Valentina Ursu în dialog cu Tamara Macari

Tamara Macari: „În ultimul timp, cerințele din ultimii ani au venit ca să pună elevul în ipostază de a-și certifica cunoștințele. E de fapt un aspect care ține de responsabilizarea copilului pentru cunoștințele și competențele pe care și le formează. Și noi considerăm că de fapt este un lucru bun ceea ce se face. A intrat într-o obișnuință copilul să se axeze pe test, pe lucrare și ca să dovedească că el are cunoștințe. Deja că este o cameră video, că este filmat, că este o persoană care cumva monitorizează ca să fie ordine și liniște, să se respecte regulile în Centrul de Bacalaureat, în sala de examene nu mai deranjează pe nimeni. Și ne-am străduit toți anii aceștia și întotdeauna ca să-i pregătim pe copii psihologic pentru a susține examenele și să nu facem din Bacalaureat o sperietoare. Este o punte de trecere, este o încercare în a te autoconvinge că da, într-adevăr, 12 ani învățați în școală înseamnă de fapt o bază bună pentru o formare și dezvoltare profesională ulterioară. Deci, eu n-aș vedea Bacalaureatul ca pe o sperietoare și vrem ca și copiii să înțeleagă asta.”

Europa Liberă: Nu se mai copiază?

Tamara Macari: „Eu bănuiesc că nu, fiindcă niciodată n-am avut dreptul de a intra în Centrul de Bacalaureat, sunt persoane care au permisul de a intra în Centrul de Bacalaureat. În același timp, anul trecut în centrele de Bacalaureat din Hâncești nu au fost atestate cazuri de copiere. Și asta bucură.”

Europa Liberă: De când s-au făcut aceste modificări în a susține examenele în timpul sesiunilor de Bacalaureat, calitatea educației a avut de câștigat?

Tamara Macari

​Tamara Macari: „Sigur că are de câștigat calitatea. Nu se mai caută metode alternative de a căpăta o notă. Deci, copilul știe: dacă eu voi rezolva testul, dacă eu voi veni cu cunoștințele care sunt, atunci este un plus și pentru mine, și pentru familia mea, pentru părinții care investesc în copii și este și ca o apreciere, și este și ca un mod de a-ți mulțumi părinții pentru munca pe care o faci. Și asta eu consider că, în primul rând, a pus accent pe calitatea studiilor.”

Europa Liberă: Mulți tineri spun că nu prea sunt motivați să facă carte, pentru că perspectiva că ai note bune sau obții și o diplomă de studii superioare încă nu-ți asigură și un job pe potriva cunoștințelor tale.

Tamara Macari: „Este o părere total greșită. Noi când venim în fața copiilor, întotdeauna accentuăm: omul deștept, omul cu cunoștințe niciodată nu va ieși din modă. În același timp, venim la sărbătorile pe care le desfășurăm, la Gala laureaților venim cu invitați de onoare, absolvenți ai instituției noastre, personalități care demonstrează absolut contrariul – dacă ai cunoștințe, mergi și faci studii peste hotare, mergi și-ți găsești un job peste hotare. Oricum, vii în țara ta și vii cu o performanță, de aceea că ai cunoștințe. Nu prea este bun mitul că nu a învățat bine în școală, dar s-a afirmat undeva în viață. Omul care are cunoștințe, care are competențe formate, acesta-i un om care are și baza bună. Și asta trebuie să fie ca un argument forte.”

Europa Liberă: Ministerul Educației anul acesta a adus și niște regulamente noi, le permite celor care vor pica să mai încerce. Cum vedeți acest aspect al lucrurilor?

Tamara Macari: „Dublu. Într-un fel, aș susține inițiativa și sunt de acord că cel care din anumite motive nu a susținut examenul din prima oară și din a doua a încercat și apoi a fost introdus aspectul că la examenul repetat de Bacalaureat are dreptul la contestarea lucrării. Este o parte pozitivă. În același timp, mă gândesc că poate și prea multe facilități tot într-un fel undeva ar pune sub semnul întrebării hotărârea și calitatea. Deci, el trebuie să știe că să învețe. Și dacă 12 ani înveți, nu știu care ar fi acea stare emoțională ca să nu-i permită în 12 ani să ia nota 5 la disciplina de examen. Cum în 12 ani să înveți limba română, din clasa a II-a se învață aspectele teoretice, și să nu poți lua nota 5? E chiar cu semn de întrebare lucrul acesta.”

Europa Liberă: Ce domină mai mult – bucuria că aveți, câți absolvenți?...

Tamara Macari: „Avem 39 de absolvenți de liceu.”

Europa Liberă: …că aveți 39 de liceeni care absolvesc școala sau că aveți prea puțini copii care vor veni la anul la școală?

Tamara Macari: „În clasa întâi?”

Europa Liberă: În clasa întâi și poate cei care vor trece la treapta liceală?

Tamara Macari: „Se îmbină sentimentul de bucurie și mândrie că avem 39 de absolvenți în două clase – profil uman și profil real. Și în același timp, bucuria că și la anul vin în clasa întâi două clase; am planificat cu 25 de copii, dar din câte estimări avem, vor fi mai mult de 50 de copii, iar în clasa a X-a deja avem bucuria informării de către copii din alte sate că vor alege Liceul Teoretic Ștefan Holban din Cărpineni, datorită activităților…”

Europa Liberă: Adică vor veni din localitățile adiacente, din imediata vecinătate?

Tamara Macari: „Exact! Din Mingir, din Voinescu, din Negrea, din Bălceana avem câte unu-doi copii la promoție, care aleg să facă studiile la noi pentru acele frumoase exemple și activități care se desfășoară în liceul nostru.”

Europa Liberă: De ce v-am pus această întrebare? Pentru că am fost recent la Cărpineni și marea tristețe a multor localnici e că lumea continuă să plece și acest exod vă lasă pustie și școala.

​Tamara Macari: „În liceul nostru nu scade numărul de copii. Am avut anul trecut 691 de copii, anul acesta 675 doar din motivul că au plecat două familii cu câte patru și câte cinci copii peste hotare. Au plecat în Germania. Dar este bucuria că pentru anul viitor avem iarăși numărul mare, așa cum am estimat, am făcut o prognoză. Chiar aș face ca o totalizare a anului 2017-2018. Deci, la Gala laureaților, pe care în fiecare an la noi Direcția Învățământ Hâncești o desfășoară, s-au făcut totalurile. Liceul Teoretic Ștefan Holban anul acesta a luat locul trei pentru rezultatele obținute în cadrul olimpiadelor școlare – 41 de copii cu locurile 1, 2, 3 și mențiuni la etapa raională, plus locul doi la Limba franceză, clasa a X-a, la etapa națională a olimpiadelor. De asemenea, suntem pe locul doi în raion, datorită rezultatelor pe care le-am obținut în cadrul concursurilor extracurriculare, în raion. Și suntem pe locul trei la nivel de activități și rezultate în cadrul concursurilor sportive care s-au desfășurat anul acesta în raion. Mai pot să mă laud cu concursul „Moștenire”, pe care l-am desfășurat în instituie și care a adunat concurenți din multe raioane ale republicii. Mai avem un parteneriat cu Târgu Neamț, am fost săptămâna trecută acolo și avem deja niște idei de colaborări cu o tabără de vară pentru copii și mai vedem încă ce ne planificăm. E o instituție de prestigiu unde lumea vrea să vină să facă carte.”

Europa Liberă: După treapta gimnazială sunt cazuri când îi trageți și cu arcanul pe unii pentru următoarea treaptă liceală?

Tamara Macari: „Am avut situații în cazul în care copilul încă nu era hotărât ce să facă și părinții nu puteau să-i dea un îndemn, un sfat corect, fiindcă în clasa a IX-a copilul încă nu-și are așezată poziția ce vrea să devină în viață. După clasa a X-a are să recunoască că, uite, într-adevăr e bine că am venit și am făcut studiile în liceu, fiindcă acești trei ani cât mai stă lângă părinți se maturizează, se așază din aspect psihologic, se așază sub aspectul orientării în carieră și preferințele, și cercul de prieteni. Plus, noi mai zicem întotdeauna că părintele oricum peste un timp va pierde copilul, se înstrăinează copilul când pleacă de acasă. De ce să o facă așa de devreme, după clasa a IX-a, la 16 ani? Încă trei ani, părintele să-și vadă copilul alături, să-l simtă, să-i dea mâncare, să-l calce o haină, să comunice, să discute. Sunt foarte importanți acești încă trei să aibă copilul părintele alături și părintele pe copil.”