Sesiunea de bacalaureat 2018 a început cu examenul la limba și literatura română, susținut de elevii care studiază în altă limbă. În total, la examenele din acest an au fost admiși în total 18 776 de candidați, dintre care 3 077 sunt restanțieri din sesiunile anterioare. Și de această dată, evaluarea absolvenților are loc în condiții de maximă exigență, măsuri anti-fraudă care au generat o schimbare de atitudine printre tineri, spun autoritățile din educație.
Supravegherea video și aplicarea detectorului de metale înainte de intrare în sălile de examinare nu mai au efectul unor sperietori pentru elevi. Absolvenții de azi au fost martorii câtorva promoții care au susținut examenele după aceste reguli, de asta par să nu mai mizeze pe copiat, ci doar pe cunoștințele acumulate în ultimii trei ani. Sunt părerile mai multor tineri cu care am discutat în preajma Liceului Teoretic „Alexandr Puşkin” din capitală. Bunăoară, Valeria Prisăcari, elevă a unei instituții cu predare în limba rusă din capitală, spune că pentru ea și colegii ei, limba română este disciplina care le provoacă cele mai multe emoții:
„Eu jumătate din viață am învățat în școală română, dar totuși a fost greu și pentru mine. Cred că tinerii trebuie mai mult să se străduie, mai mult să învețe, nu în sensul să stea 24/7 numai cu nasul în cărți, dar nu știu, învățământul este ceva foarte important pentru o persoană. O să ne trebuiască în viață, să găsim un lucru bun, să ne plătească bani buni, să putem susține familia.”
Unora dintre elevi le-a luat mai puțin de două ore din cele trei rezervate pentru rezolvarea sarcinilor. Explicația pe care o dau absolvenții e una simplă- au făcut suficiente teste de felul celui de bacalaureat, pentru a învăța să gestioneze corect timpul și să știe la ce se pot aștepta, zice eleva Elena Vancean:
„Din propria experiență știu că pentru acest examen s-a muncit mult, împreună cu colegii am mers la toate orele de consultație. Cu toții am avut emoții și ne-am pregătit intens inclusiv pentru examenul de pretestare, nemaivorbind de acesta de azi. Și profesoara de limba română fost alături și ne-a ghidat, la fiecare oră ne spunea că este important să învățăm și să citim cât mai multe opere literare. Acest lucru ne-a ajutat foarte mult.”
Deși sunt gata să-și asume un eșec, care echivalează pentru mulți cu o notă mai mică de 7, absolvenții consideră că reușita lor depinde în egală măsură și de contribuția profesorilor. Natalia Răileanu, directoarea Liceului Teoretic „Ion Pelivan” din satul Răzeni le dă dreptate, însă nu în totalitate. Ea crede că regulile stricte de la bacalaureat au disciplinat elevii, însă nu pe toți:
„Din an în an tentativele de copiere sunt tot mai puține, putem să spunem că nici un procent din elevi nu încearcă. Ei înțeleg că ceea cu ce ai venit, cu aceea și te prezinți la Bac. Și nu știu de ce, în ultimul timp nu este prea la modă să înveți. Lectura este foarte slabă, adică copiii practic nu lecturează și de asta la examenul de limba română, când lucrează pe marginea unui text ei, ei întâlnesc dificultăți. Este evident loc de creștere.”
Tinerii care vor încerca să se inspire din copiuțe, riscă să fie excluși de la examen, urmând să le susțină pe toate deja în sesiunea de anul viitor. Din acest an însă, autoritățile au făcut public baremul de notare, astfel încât fiecare din ei va putea să facă calcule și să-și anticipeze reușitele, spune Anatol Topală, directorul Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare:
„Prin urmare, elevii cunosc din timp că dacă vor acumula un anumit punctaj la o anumită probă de examen, el va obține anume nota aceasta. Nimeni nu are dreptul să schimbe această sistemă de convertire a punctelor, pentru că ea este în regulament. Este mai multă transparență, este mai multă claritate pentru elevi, părinți, profesori.”
O altă noutate din regulamentul examenelor de bacalaureat este că toți candidații care vin în sesiunea suplimentară au dreptul să-și conteste rezultatele. Până acum, această posibilitatea o aveau doar cei care veneau pentru prima dată la evaluarea suplimentară.
