Din primăvara anului trecut, 25 de înalţi consilieri europeni se află la Chișinău pentru a oferi asistență în sectoarele cheie ale Acordului de Asociere, începând cu cel bancar şi terminând cu cel anticorupție. Misiunea europeană de consiliere a fost creată la solicitarea guvernului moldovean de a i se acorda asistență la realizarea reformelor democratice şi accelerarea asocierii şi integrării economice a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Daniel Funeriu, ales de Uniunea Europeană să consilieze ministerul moldovean al educaţiei, a fost ministru în România într-o perioadă asociată cu o modernizare energică a învăţământului românesc. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Daniel Funeriu ne-a împărtăţit cum vede problemele cu care se confruntă la ora actuală învăţământul în Republica Moldova.
Europa Liberă: Se întâmplă niște lucruri în învățământul moldovenesc și aș vrea să știu care e rolul Dvs. în ceea ce se întâmplă. Nu știu, poate să-mi povestiți ultimele șapte zile din activitatea Dvs. – cu cine v-ați întâlnit, ce subiecte discutați –, ca să ne dăm seama cum are loc această consiliere, Dvs. fiind Înalt Consilier al Uniunii Europene pe acest subiect.
Daniel Funeriu:„Așa cum știți, Uniunea Europeană, în calitatea sa de partener de dezvoltare a Moldovei, oferă o serie de fonduri, o serie de programe. Unul dintre aceste programe este legat de ceea ce se numește High Level Adviser/Consilier de Înalt Nivel pe lângă ministere, pe lângă diferite instituții. Rolul fiecăruia, al meu în speță, este consilierea strategică pe baza experiențelor pe care le-am acumulat în trecut pe diferite aspecte. Pentru a
Unul dintre proiectele majore de modernizare a educației în Republica Moldova este dedicată învățământului profesional
reveni la concret: unul dintre proiectele majore de modernizare a educației în Republica Moldova este dedicată învățământului profesional. Uniunea Europeană a oferit un sprijin bugetar de 25 de milioane de euro pentru modernizarea învățământului profesional din Republica Moldova. Am participat și continuu să particip în acest proiect. În ultimele zile, am avut întâlniri despre cum să urmărim mai bine ceea ce se întâmplă cu elevii odată ce au finalizat acest învățământ. Aici, cu sprijinul European Training Foundation, care are mecanisme prin care să putem urmări ce se întâmplă cu elevii, astfel încât ulterior să putem ameliora parcursul lor școlar.Există o lege, o nouă lege a cercetării. M-am implicat foarte mult în redactarea acestei noi legi a cercetării, care a trecut de Parlament. Deci, există o implicare atât la nivel strategic, există o implicare care să faciliteze apropierea învățământului din Republica Moldova de ceea ce se practică în țările Uniunii Europene; există o implicare uneori chiar și în viața de zi cu zi a ministerului. O altă acțiune importantă, dar care este greu de explicat, este învățarea pe tot parcursul vieții și am să vă dau un element: în epoca comunistă, începeai să lucrezi într-o fabrică și ieșeai la pensie din aceeași fabrică. În ziua de astăzi, în medie, o persoană își schimbă ocupația de trei ori până ajunge la pensie.
Deci, tot timpul, lucrurile merg foarte repede, tot timpul trebuie să existe un proces de învățare pe tot parcursul vieții, nu mai poți să te bazezi doar pe ceea ce ai învățat în școală. În Uniunea Europeană cam 12 la sută dintre cetățeni sunt implicați într-un proces de învățare pe tot parcursul vieții. Statisticile sunt altele aici – undeva doi la sută, poate nici atât, dintre oameni sunt implicați într-un proces de învățare pe tot parcursul vieții. Deci, asta trebuie să punem în practică; Codul Educației prevede acest lucru și suntem pe cale să punem în practică legislația secundară pentru acest lucru. Sunt foarte multe elemente, pornind de la legislație și terminând cu facilitarea unor întâlniri la nivel internațional, astfel încât textele de lege să ajungă cât mai bine și mai repede la copii.”
Europa Liberă: Învățământul, educația în Republica Moldova are multe probleme. Întrebarea mea este: Cum ați descrie problemele esențiale ale învățământului din Moldova și cum, în opinia Dvs., se întâlnesc acțiunile care se întreprind acum cu nevoile stringente ale învățământului?
Daniel Funeriu: „Nu obișnuiesc să vorbesc despre probleme, pentru că problemele sunt cunoscute de toată lumea; eu vorbesc despre soluții. Și toate studiile arată că sunt două elemente, care împreună contează 80 la sută din rezultatele copiilor. Este vorba de calitatea profesorilor, în special, calitatea învățătoarelor și învățătorilor și doi – stabilitatea legislativă. Referitor la stabilitatea legislativă în Moldova, există un Cod al Educației bun, Codul din 2014. Este un Cod al Educației bun. Mă bucur că acest Cod al Educației este lăsat să opereze câțiva ani, după care sigur vom evalua și vom modifica acolo unde rezultatele nu au fost bune. Referitor la calitatea resursei umane, la calitatea cadrelor didactice, asta este o muncă de zi cu zi. Și sunt trei lucruri de făcut: unu – profesorii să fie bine formați; doi – ei să fie corect selectați și trei – să fie bine răsplătiți. Degeaba investim în formarea profesorilor, dacă ei nu intră în sistem, pentru că nu au salarii convenabile. Acum, specific pentru Republica Moldova. Elevii din Moldova au rezultate similare cu cei din România la testele internaționale PISA. Asta este un lucru îmbucurător. Bacalaureatul corect a făcut ca rata de promovare a acestui bacalaureat să crească, puțin, puțin câte
Dacă vom continua să ne ținem de treabă sistematic, să aplicăm legea, să combatem corupția și să formăm profesori mai buni, cred că vom avea un progres vizibil și cred că aici este esența. Aplicarea legii, stabilitatea ei, combaterea corupției, profesori mai buni și rezultatele vor veni de la sine. Vestea cea proastă este problema demografică.
puțin, an de an, cu toate că subiectele au dificultate constantă. Așadar, aș spune că în ansamblu, dacă vom continua să ne ținem de treabă sistematic, să aplicăm legea, să combatem corupția și să formăm profesori mai buni, cred că vom avea un progres vizibil și cred că aici este esența. Aplicarea legii, stabilitatea ei, combaterea corupției, profesori mai buni și rezultatele vor veni de la sine. Vestea cea proastă este problema demografică. Deci dificultatea este problema demografică. În anul 2000 erau 630.000 de copii, acum sunt 330.000 de copii și de aici izvorăsc foarte, foarte multe probleme. Sunt două soluții. Soluția nr. 1 este de la nivel central, și anume, investiția în profesori, independent de orice, investiția în profesori va duce la un învățământ mai bun. Salariile au crescut puțin. E un lucru bun. A doua soluție este la nivel local. A doua soluţie este la nivel local. Se vorbeşte acum mult de închiderea şcolilor. Orice politică trebuie să aibă în vedere oportunitatea sporită pentru copil. Întrebările pe care trebuie să şi le pună părinţii sunt următoarle: unde are copilul meu cea mai mare şansă să înveţe bine? Aproape de casă, cu un profesor poate slab pregătit, într-o şcoală unde este învăţământ simultan, unde sunt cinci copii, unul în clasa I, unul în clasa a II, altul în clasa a III şi altul în clasa a IV? Sau dacă acest copil este transportat doi kilometri într-o şcoală bine amenajată, cu cadre didactice bine calificate? Aceste răspunsuri sunt la nivel local. Comunitatea locală ştie cel mai bine unde este asigurată maxim oportunitatea educaţională a copilului. Lucrurile acestea nu pot fi făcute dintr-un birou al ministerului, de unde nu se ştie exact care este specificul local. Aici trebuie foarte mult să se lucreze la nivel local și, până la urmă, unicul element să fie oportunitatea educațională a copilului.”
Europa Liberă: Ați zis că există în Moldova o lege bună – Codul Educației. Recent, acest Cod a fost modificat și, pe lângă varianta de Bacalaureat național, s-a introdus o nouă variantă de Bacalaureat opțional. Cum priviți aceste modificări?
Daniel Funeriu: „Să vedem cum ele vor fi aplicate. Diavolul stă întotdeauna ascuns în detalii. Orice măsură legislativă poate să fie o mare oportunitate, tot așa cum poate să fie o mare problemă, dacă nu este aplicată corect. Legea a fost adoptată, sigur Parlamentul este suveran; ea va fi aplicată. Acum trebuie să ne concentrăm pe aplicarea ei cât mai bună, dar Bacalaureatul diferențiat există în foarte multe țări, unde el a dat rezultate pozitive. Trebuie să ne concentrăm pe aplicarea corectă și în interesul elevilor a acestui bacalaureat.”
Europa Liberă: La vremea respectivă, ați fost promotorul introducerii camerelor de luat vederi la Bacalaureatul din România. Același lucru s-a întâmplat și în Republica Moldova. S-ar putea să fi fost o măsură inspirată din experiența românească? Camerele au fost introduse pentru a se lupta cu mita și cu copiatul. Cum ne dăm seama când procesele astea devin ireversibile, adică cum ne dăm seama când nu mai e nevoie de camere de luat vederi?
Daniel Funeriu: „Eu v-aș răspunde doar atât: lumea s-a obișnuit cu camerele de luat vederi; copiii au înțeles că nu mai pot să trișeze în viață, nu mai pot să fure startul în viață, pentru că asta este Bacalaureatul. Pas cu pas cred că ne îndreptăm înspre îndreptarea comportamentelor. Ceea ce este clar însă, este că istoria ne învață că nimic nu este ireversibil. Eu m-am bucurat foarte mult să găsesc o dorință clară la nivelul Ministerului Educației ca niciodată frauda să nu se mai întoarcă în școlile din Republica Moldova, dar trebuie să fim conștienți – este o muncă care durează și care trebuie făcută an de an. Nu putem schimba peste noapte comportamente sedimentate în zeci de ani.”
Europa Liberă: Un element foarte important – calitatea profesorului care vine în fața copiilor – l-ați pomenit și Dvs...
Daniel Funeriu: „Cel mai important.”
Europa Liberă: Unde ar fi Republica Moldova acum cu măsurile care să sporească calitatea acestui profesor?
Daniel Funeriu: „Experiența României ne spune așa: Cu cât e mai stabilă și mai serioasă formarea profesorului, cu atât rezultatele sunt mai bune; cu cât reinventăm roata mai des, cu cât legislația e mai instabilă, cu cât universitățile care formează profesori sunt mai slabe, cu cât fraudele sunt mai dese la
Niciunde prostia și corupția nu ne costă mai mult decât ne costă în educație.
examene, cu atât rezultatele sunt mai proaste. Niciunde prostia și corupția nu ne costă mai mult decât ne costă în educație. Mai sunt niște lucruri nocive. De exemplu, mai sunt câteva false percepții. Vă dau un exemplu de false percepții. Atât în România, cât și în Moldova se spune că sunt prea multe materii, programa este prea încărcată, orele sunt prea multe. Știrea este că asta se spune în toate țările pe care le cunosc. Vă dau un exemplu: Fiica mea învață în Germania, în clasa a VIII-a, are 37 de ore săptămânal, are 14 materii și încă nu s-a inventat metoda prin care să poți să înveți mai puțin și să cunoști mai mult. Esența în formarea profesorilor la ora actuală este că avem o formare a profesorilor inițială, care este destul de bună; ea poate să fie îmbunătățită. Formarea pe tot parcursul vieții este un concept care funcționează deja, dar care, inclusiv Codul Educației prevede o formare pe tot parcursul vieții mai calitativă. Important este ca atunci când un cadru didactic este format mai bine, el și să fie răsplătit mai bine și mă bucur că s-au făcut aceste eforturi, pentru că altfel degeaba îl formăm. Înțeleg că acum se discută măsura ca un cadru didactic să nu mai plătească pentru această formare profesională. Cred că este un lucru extraordinar de bun. Este cea mai bună investiție pe care o putem face. Știți cum e: miniștrii se schimbă, guvernele se schimbă, Parlamentul se schimbă, dar când ai investit într-un profesor, acea investiție rămâne ani de zile cu copiii țării. Este cea mai bună investiție care poate fi făcută.”
Europa Liberă: Ziceați că toată lumea în toate țările se plânge de programe supraîncărcate, totuși, în Republica Moldova se pare că e o problemă asta, pentru că n-ar fi atâta repulsie și în rândul părinților, și în rândul părinților copiilor legat de asta.
Daniel Funeriu: „În Republica Moldova s-a început un demers curricular, o modernizare curriculară foarte sănătoasă. S-a finalizat cadrul de referință curricular. Ce este cadrul de referință pentru ascultătorii Dvs.? Este documentul care vorbește despre cum trebuie să arate copiii noștri. Din acest document, din acest cadru de referință izvorăște totul – izvorăște programa, formarea profesorilor, izvorăsc examenele. Deci, acest cadru de referință nou este un cadru de referință care este foarte bun, pe care l-am citit cu foarte mare atenție. Pas cu pas, pas cu pas, sistematic va duce, cred, la schimbări foarte, foarte bune pentru copii. Vedeți Dvs., cea mai mare eroare în schimbările curriculare este să ne imaginăm că, gata, am dat un curriculum nou și peste noapte lucrurile se îndreaptă. Dacă ar fi așa, am copia curriculumul din Finlanda și din Noua Zeelandă, care sunt considerate cele mai moderne curriculumuri, și am zice gata, am terminat reforma. Nu este așa! Curriculumul este doar o bucată de hârtie. Ceea ce contează, este ceea ce ajunge la elev, iar ceea ce ajunge la elev este dependent de profesor. Revin la ce am spus la început – cea mai bună investiție în domeniul educației este investiția în profesor.”
