Tiraspolul va avea mai puțini parlamentari: „fie sunt neprofesioniști, fie se tem să piardă puterea”

Moderatoarea emisiunii - Lina Grâu.

Legislativul din regiunea transnistreană a decis reducerea numărului de deputați. Experții din regiune spun că ar fi, de fapt, încă un pas către conservarea puterii în mâinile actualilor lideri separatiști afiliați holdingului Sheriff. Executivul transnistrean raportează succese și creșteri economice, creșteri care însă se duc pentru completarea găurilor din buget și nu sunt resimțite de oamenii de rând. Noua putere de la Chişinău ia măsuri pentru reducerea fluxurilor de contrabandă prin regiunea transnistreană și declară că nu va tolera schemele obscure la importul de energie electrică din stânga Nistrului.

Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Tiraspolul va avea mai puțini parlamentari: „fie sunt neprofesioniști, fie se tem să piardă puterea”

Vineri, Parlamentul a votat în două lecturi pentru închiderea magazinelor duty free din regiunea transnistreană. „În primele cinci luni ale anului 2019 au fost comercializate în magazinele duty-free aproximativ un miliard de țigarete”, a declarat ministra Finanțelor, Natalia Gavriliță, în cadrul ședinței Parlamentului. „Între 2015 și 2019, această companie a avut un rulaj de 2,8 miliarde de lei, dintre care 75% din volumul mărfurilor erau ilicite. Scopul este exclusiv de a face bani negri”, a precizat în ședință și deputatul Sergiu Litvinenco.

Deputatul Viorel Melnic, ales în una din cele două circumscripții rezervate regiunii transnistrene, și-a depus miercuri mandatul. Fost director al Serviciului Vamal, Melnic apare în presupusul raport Kroll 2 despre furtul bancar din 2014, recunoscând în declarații publice că i-a permis presupusului arhitect al furtului, Ilan Șor, să-i folosească numele ca acționar la Unibank. Marți seara, președintele Igor Dodon a spus într-o emisiune televizată că procurorii ar urma să ceară în următoarele zile ridicarea imunității mai multor deputați, sugerând că vor fi vizați deputații din anturajul lui Șor. În alegerile din 24 februarie, observatorii electorali au semnalat mai multe încălcări în secțiile de vot pentru alegătorii din stânga Nistrului, inclusiv aducerea organizată a votanților cu autobuzul.

Locuitorii orașului Bender pot merge la un centru al medicilor de familie în satul Hagimus, construit cu sprijinul UE. Uniunea Europeană a alocat aproape 124 de mii de euro pentru acest proiect, în cadrul Programului „Măsuri de promovare a încrederii”, implementat de PNUD, iar comunitatea a contribuit cu peste 23 de mii de euro. Numărul persoanelor înregistrate la oficiul medicilor de familie din Hagimus a crescut până la 3500, dintre care 600 sunt din localități din stânga Nistrului, în 8 luni de la darea în exploatare a noului edificiu. „Acest oficiu modern al medicilor de familie va primi pacienți din împrejurimi, fie că este vorba de malul drept sau de malul stâng al Nistrului. Ne bucurăm că sprijinul nostru va îmbunătăți calitatea vieții oamenilor într-o manieră incluzivă”, a menționat Fabien Schaeffer, manager de proiecte în cadrul Delegației Uniunii Europene. Oficiul medicilor de familie din Hagimus este unul dintre cele peste 80 de obiecte de infrastructură renovate prin intermediul Programului Uniunii Europene „Măsuri de promovare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului”.

Militarii ruși din cadrul Grupului operativ de trupe ruse, staționat în stânga Nistrului, au organizat o „zi a țintașului” pentru tinerii din regiunea transnistreană care participă la o așa-numită „tabără patriotică” cu denumirea sugestivă „Steaua roșie”. Militarii ruși i-au învățat pe tineri să tragă la țintă din arme pneumatice și de calibru mic, precum și din pistoale. Un comunicat al districtului vestic al armatei Federaţiei Ruse anunță că cei mai buni tineri țintași au primit diplome și cadouri cu simbolurile Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse. Comunicatul mai subliniază că pe perioada taberei patriotice militarii ruși organizează și alte instruiri pentru tinerii din regiunea transnistreană. În cadrul taberei, tinerii sunt îmbrăcați în uniforme care le imită pe cele militare, învață să mărșăluiască și cântă cântece patriotice, textul cărora sugerează că tinerii sunt mereu gata „să intre în luptă pentru patria lor”.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat decretul de simplificare a procedurilor pentru obținerea cetățeniei ruse pentru ucrainenii din regiunile Luhansk și Donețk din estul Ucrainei. Atât Kievul, cât și aliații occidentali văd în facilitarea obținerii cetățeniei ruse o tentativă a Moscovei de a submina suveranitatea Ucrainei și de a-l provoca pe noul președinte de la Kiev, Volodimir Zelenski. Kievul consideră pașapoartele ce vor fi eliberate în baza noii legi rusești drept ilegale. Duminică, în Ucraina au avut loc alegeri generale anticipate, iar potrivit sondajelor, se pare că partidul președintelui câștigă detașat.

Parlamentul European a votat o rezoluţie prin care se cere Rusiei să îi elibereze „imediat și necondiționat pe toţi cetățenii ucraineni pe care i-a reținut în mod ilegal și arbitrar”. Rezoluția mai cere Rusiei să publice o listă completă cu prizonierii pe care îi deține în „teritoriile ucrainene ocupate Donbas și Luhansk și să le permită accesul la avocați și la familii”. Rezoluția mai spune că este luată în considerație posibilitatea impunerii de sancțiuni celor care „sunt răspunzători de reținerea și judecarea prizonierilor politici”.

***

Europa Liberă: Legislativul transnistrean, Sovietul suprem de la Tiraspol a adoptat în lectură finală legea care reduce numărul de deputați de la 43 la 33 de persoane. Modificarea va intra în vigoare începând cu următoarea legislatură, la alegerile care vor avea loc pe 29 noiembrie 2020. Legea mai prevede și o reducere considerabilă, cu aproape 20 la sută, a numărului de aleși în organele elective locale, urmând să fie modificate și hotarele circumscripțiilor electorale.

Clădirea legislativului transnistrean

Aceste reduceri sunt calificate de retorica oficială drept „optimizări”, chiar dacă administrația nu a prezentat calcule cu economiile pe care le-ar aduce anual bugetului această schimbare. Autorii proiectului au menționat doar că, odată la cinci ani, cheltuielile pentru alegeri vor scădea cu 20 la sută, adică cu 2 milioane de ruble transnistrene, sau 120 de mii de dolari. Nu este prezentată însă o cifră a economiilor anuale la buget pe care le implică aceste modificări.

Experți locali atrag atenția că însăși noțiunea de „optimizare” nu este adecvată atunci când vine vorba despre o administrare eficientă și spun că de fapt reducerea numărului de deputați s-ar face pentru a permite concernului monopolist Sheriff să controleze cu și mai multă ușurință organul legislativ și puterea în general.

Corespondentul nostru în regiunea transnistreană Serghei Ursul l-a întrebat pe șeful Școlii de studii politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun, care va fi impactul reducerii numărului de legislatori în stânga Nistrului.

Anatoli Dirun

​Anatoli Dirun: „Dacă e să ne uităm foarte atent și serios la proiectul de lege, se poate spune că aceasta este una dintre cele mai importante inițiative din cele discutate în ultimii un an și jumătate-doi. Și asta pentru că introducerea acestor modificări în constituție, în codul electoral va duce la modificarea întregului peisaj electoral. Și nu pot împărtăși optimismul colegilor din Sovietul suprem care spun că reducerea numărului de deputați va crește eficiența muncii legislativului. Activitatea oricărui legislativ nu se poate evalua în baza criteriului eficienței. Nu veți găsi nicăieri în lume un parlament care să aibă o grilă de evaluare a eficienței activității deputaților.

În plus, imediat apare următoarea dilemă – de ce, dacă noi vrem să majorăm eficiența legislativului transnistrean, nu avem niciun sondaj oficial, niciun fel de date cu privire la nivelul încrederii cetățenilor față de organele puterii? Dar poate că oamenii nu vor reducerea numărului de deputați și consideră că problema nu constă în numărul de legislatori, ci în alte lucruri, cum ar fi de exemplu lipsa unor puncte de vedere alternative? Nu este greu să observi că în acest moment, practic, nu există poziții alternative.

Acest lucru nu e de mirare, pentru că la noi toate organele puterii au ajuns, în urma unor proceduri legitime, în mâinile unei singure puteri politice – ale partidului Obnovlenie.

În acest context, ne putem întreba: dacă noi nu știm ce atitudine au alegătorii față de putere (în cinci ani nu a existat niciun sondaj, niciun fel de date deschise), de ce pe acest fundal deputații adoptă decizia de reducere a numărului de legislatori? Asta, în timp ce partidul lor controlează toate organele puterii – începând cu Comisia electorală, executivul, majoritatea din Sovietul suprem. Apare întrebarea: de ce se tem atunci colegii? Despre ce fel de eficiență poate fi vorba? Pentru că e ridicol să crezi că în condițiile unui control total și monopolului asupra puterii ar fi posibilă, prin definiție, apariția unei concurențe.

Și concluzia care se impune aici este că, din păcate, fără o schimbare a sistemului electoral, fără crearea și susținerea unor organizații, partide și mișcări care să-și poată implementa agenda fără piedici din partea puterii, chiar în condițiile în care se declară că scopul este eficientizarea, decizia privind reducerea numărului de legislatori va duce la rezultate absolut opuse – la scăderea legitimității acestui legislativ. Mai ales că știm că în prezent nu există un prag de validare a alegerilor și chiar dacă la o secție vor veni zece oameni, alegerile oricum vor fi validate.

În situația Transnistriei, care, amintesc, nu este recunoscută de comunitatea internațională, a juca astfel de jocuri periculoase înseamnă, din partea conducătorilor, fie că ei sunt neprofesioniști și nu înțeleg situația în care se află regiunea, fie înseamnă că ei se tem foarte mult să piardă puterea pe care o dețin în prezent.”

Europa Liberă: Astfel de decizii ar trebui să fie adoptate în cadrul unei discuții publice cu o largă participare. Așa discuții în Transnistria nu au avut loc. Mai mult decât atât, oficial acest proces este numit „optimizare”. Dar este oare acest termen aplicabil activității legislative, este corect în raport cu electoratul și din punctul de vedere al eticii politice?

Anatoli Dirun: „În anul 2000, când au fost operate ultimele schimbări serioase în constituție, când din parlament bicameral s-a făcut unul cu o singură cameră, în toate consiliile orășenești și sătești au avut loc dezbateri largi și ample, mediatizate și în presă, cu privire la necesitatea operării acestei schimbări. Atunci a fost lichidat guvernul și a apărut cabinetul de miniștri. Totul s-a făcut la vedere. Poate că de data aceasta am scăpat ceva și de fapt au fost organizate discuții ample în regiuni? Nu, nu au fost. Și nu trebuie să avem impresia că oamenii nu sunt interesați de aceste procese – oamenilor nu le este indiferent ce se întâmplă.

Tot ce se întâmplă acum seamănă foarte mult cu administrarea în spiritul unui model de business – optimizări, reduceri. Dar statul nu este o structură de business, aici nu poți opera cu termeni de genul „optimizare” și „ridicarea eficienței muncii”. Pentru un stat funcțional are valoare așa-numitul contract social, care asigură condiții echitabile de participare în afaceri, în politică, la segmentul cetățenesc al dezvoltării societății. Dacă acest contract social nu este respectat de putere, atunci societatea reacționează, mai devreme sau mai târziu – fie prin alegeri, fie în alte forme.”

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută, șeful executivului transnistrean, Alexandr Martînov, a prezentat în fața legislativului un raport de activitate pentru anul 2018 și începutul anului 2019. Corespondentul nostru la Tiraspol ne transmite că Martînov și-a început raportul prin a spune că în regiune se înregistrează creștere economică, salariile cresc și investițiile vin pe bandă rulantă.

Potrivit lui, în 2018, creșterea reală a produsului regional brut a fost de 3,6 la sută, volumele producției industriale au crescut cu 8,5 la sută față de anul 2017 și cu 25 la sută față de anul 2016, investițiile au crescut de 1,4 ori. Exportul a crescut și el cu 30 la sută, iar veniturile bugetare s-au majorat cu 14 la sută.

Martînov a subliniat că în 2018 au fost stabilite contacte cu potențiali investitori pentru realizarea a 26 de proiecte, iar investițiile care urmează să fie atrase în baza acestor proiecte se ridică la 52 de milioane de euro. Au fost semnate acorduri investiționale cu cinci investitori din România, Moldova, Ucraina și Italia, iar investițiile care vor veni în baza acestor acorduri se ridică la 8,5 milioane euro, a subliniat Martînov.

Au fost semnate trei protocoale de intenții cu investitori din Bulgaria, România și Estonia și un acord preliminar cu o companie din Austria – investițiile aici s-ar ridica la patru milioane euro. Iar suma totală a investițiilor atrase în regiunea transnistreană în baza acestor documente semnate este de 12,4 milioane euro, a subliniat șeful executivului de la Tiraspol. Acesta a adăugat însă că „una dintre problemele-cheie în atragerea investitorilor este lipsa unui mecanism eficient de garantare a investițiilor”.

Oamenii de rând din regiunea transnistreană nu au simțit creșterea bunăstării raportată de administrația de la Tiraspol. De exemplu, pensiile au crescut în valoare nominală cu 5 la sută, însă raportat la dolar au rămas la nivelul anului 2016. Încă un motiv pentru care regiunea nu poate raporta cifre și mai mari de creștere pe toate planurile sunt, potrivit șefului executivului de la Tiraspol, cheltuielile pentru remunerarea muncii în sectorul bugetar care și în continuare „eclipsează catastrofal alte cheltuieli vitale” ale regiunii.

Deputatul Vadim Kravciuk s-a plâns că cetățenilor nu le este foarte clar de ce există creștere economică, iar ei nu resimt acest lucru. Șeful executivului a explicat: banii obținuți în urma creșterii economice au mers la acoperirea deficitului bugetar. Cea mai gravă situație este în educație și sănătate. Anul trecut, cota plăților salariale în totalul cheltuielilor în aceste domenii a fost între 72 și 81 la sută, potrivit datelor prezentate de Martînov.

La o piață din Tiraspol

Cheltuielile pentru organizarea procesului de instruire sunt exagerat de mari, declară el. „Am făcut o analiză a școlilor de la sate cu foarte puțini elevi. Se întâmplă în unele școli că personalul angajat este mai numeros decât numărul de elevi. În alte țări această problemă este soluționată prin optimizarea infrastructurii”, a spus Martînov, sugerând că închiderea unor școli și instituții medicale este una din variantele examinate de administrația de la Tiraspol pentru a redresa situația. El a adus drept exemplu malul drept al Republicii Moldova, unde din anul 2000 numărul școlilor s-a redus cu 21 la sută, iar al spitalelor – cu 43 la sută.

Deputatul Andrei Safonov s-a pronunțat însă categoric împotriva lichidării școlilor de la sate. El este convins că acestea trebuie menținute pentru că ar constitui focare de cultură și educație la sate. Folosindu-se de această ocazie, mai mulți deputați s-au plâns de starea de lucruri din circumscripțiile lor, unde este un deficit foarte acut de medici generaliști. Vitali Kalinin de exemplu a subliniat că la Rîbnița există un număr foarte mic nu doar de pediatri, dar chiar și de farmaciști.

Alexandr Martînov

Șeful executivului transnistrean a recunoscut că în domeniul sănătății există probleme grave care nu pot fi soluționate în acest moment. Una dintre promisiunile actualei echipe, făcute încă la începutul mandatului, a fost crearea a 15 mii de noi locuri de muncă. Șeful executivului de la Tiraspol a raportat și aici progrese – în doi ani și jumătate ar fi fost create 9407 locuri noi de muncă. În același timp însă au fost lichidate aproape 7900 (7851) de locuri de muncă. Astfel încât cifra reală a fost de fapt de 1560 (1556) de locuri de muncă create, cam de 10 ori mai puține decât s-a promis.

În ceea ce privește migrația, în 2018 din regiunea transnistreană au plecat oficial peste patru mii de persoane (4,1 mii). Oamenii pleacă de regulă în Rusia, Germania, Israel și Italia. Dar au fost și peste trei mii de persoane care s-au stabilit în regiunea transnistreană, în principal din Ucraina și de pe malul drept al Republicii Moldova. Statisticile transnistrene nu menționează vârsta și ocupația migranților și nici nu reflectă nici pe departe adevărata amploare a exodului de forță de muncă din regiunea transnistreană.

După succesele și creșterile raportate de administrația regiunii, corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă și i-au întrebat pe oameni dacă simt vreo îmbunătățire a vieții și dacă sunt mulțumiți de activitatea executivului.

- Sunt minciuni toate astea. Nu s-a întâmplat nimic bun. Au promis 15 mii de locuri de muncă și nu au făcut nimic. În plus, nici salariile nu au crescut.

- Nu am simțit niciun fel de îmbunătățire – cum a fost așa și este. Nimeni nu primește mai mulți bani. Da, mulțumim că îi ajută pe pensionari – dar și asta, doar cât să supraviețuiască. Iar copiilor și mai puțin li se atrage atenția – terenuri de joacă pentru copii nu sunt, copii nu au unde merge.

- Nu urmăresc, nu mă interesează, foarte rar pornesc pun știrile. Iar pensionarii – cum au fost săraci lipiți pământului, așa și au rămas.

​- Deocamdată prețurile au crescut. Cu salariile – vom vedea. Poate că nu reușesc să facă totul de-odată.

- Cred că ar fi putut lucra și mai bine. Să majoreze pensiile, să refacă industria, să fie mai multe locuri de muncă, așa cum s-a promis în campania electorală. Am vrea ca uzinele care sunt demult închise, cum ar fi cele din industria alimentară și cea de echipamente electrică să fie repornite, ca oamenii să aibă unde lucra, ca tinerii să nu plece. Atunci și bugetul va fi mai plin.

- Mai bine nu este. Bine pe de altă parte că nu e rău. Pentru că se pare că este loc și de mai rău. Primul lucru de care trebuie să se ocupe autoritățile la noi asta e plecarea masivă a oamenilor.

***

Europa Liberă: Noua putere de la Chişinău și-a propus în cel mai scurt timp să ia măsuri pentru a opri ceea ce prim-ministrul Maia Sandu a numit de mai multe ori contrabanda și traficul la frontieră, în special pe segmentul transnistrean. O altă preocupare este de a lichida schemele tenebre care funcționează în mai multe domenii și care aduceau beneficii reprezentanților fostei puteri conduse de Partidul Democrat. Unul dintre aceste domenii este importul de curent electric din regiunea transnistreană.

Dar să începem cu prima prioritate, cea a combaterii contrabandei. Vineri, Parlamentul de la Chişinău a interzis prin lege activitatea magazinelor duty free moldovene în regiunea transnistreană, numită „teritoriu temporar necontrolat de către organele constituționale”. Deputații speră cu prin abrogarea articolelor din Codul Vamal, care permiteau acest tip de comerț dominat de fostul bancher fugar Ilan Șor, se va reduce și contrabanda cu țigări prin Transnistria. Are detalii Liliana Barbaroșie.

Decizia de vineri îl lasă pe Ilan Şor fără trei magazine duty free pe care vechea putere democrată i-a permis să le deschidă în regiunea transnistreană în 2015, dar totodată încheie cercul cu lipsirea celui numit de Kroll principalul beneficiar al furtului bancar moldovenesc - şi care a evadat din R. Moldova odată cu Vlad Plahotniuc - de această afacere plină de facilităţi pe care le-a obţinut succesiv de la guvernările moldovene, începând cu guvernul lui Vlad Filat şi terminând cu cel al lui Pavel Filip.

Este un ultim pas, primul fiind luat de guvernul Maiei Sandu imediat după începerea mandatului, când i-a închis lui Şor magazinele şi benzinăriile duty free la intrarea în ţară.

Alte 12 magazine de acest fel, de la ieşirea din ţară, deputatul a reuşit să le vândă unui bulgar, înainte de schimbarea puterii şi înainte de a se vedea nevoit să părăsească R. Moldova.

Probe pentru închiderea celor trei magazine anume din regiunea transnistreană noile autorităţi au obţinut după ce au avut acces la informaţiile despre rulajele afacerii, date ce fuseseră secretizate de vechiul guvern şi care ar demonstra că, după decizia Kievului de a opri exportul taxat de ţigarete prin regiunea transnistreană, fluxurile au fost preluate în mare măsură de aceste magazine, însă deja în regim netaxat. Din 2015 până acum, valoarea mărfurilor ce au trecut prin magazinele respective a atins aproape 3 miliarde de lei, iar 75 la sută din ele ar fi fost importate ilicit.

Concluzia pe care a tras-o echipa guvernamentală şi a repetat-o azi în plen ministra Finanţelor, dar şi mai mulţi deputaţi ai majorităţii, e că în spatele afacerii e o schemă de „legalizare” a contrabandei cu ţigări prin regiunea estică şi asta ar fi doar una din sursele de „bani negri” pe care le-ar fi inventat şi pus în funcţiune vechile autorităţi.

În faţa unor astfel de acuzaţii grave, democraţii nu au avut alte argumente decât cele despre pretinse avantaje bugetare ale fostului speaker democrat, Andrian Candu: „Dacă vorbim de un agent economic care este înregistrat în R. Moldova şi plăteşte taxe în buget, eu aş vrea ca acest agent economic, nu prin contrabandă, evident, dar să aibă şi vânzări de trei miliarde de ţigarete, pentru că aceasta înseamnă venituri mai mari la buget.”

„Este o ilegalitate prin intermediul căreia se face contrabandă”, a spus pe de altă parte Natalia Gavriliţa, şefa de la Finanţe. „Şi aşteptăm ca şi procurorul să vină în Parlament şi să ne spună cine se face vinovat”, a adăugat vicespeakerul socialist, Ion Ceban.

Recent, un consilier al premierului, Vladislav Kulminski, a cerut public revocarea ambasadorului moldovean de la Viena, Victor Osipov, cel care avansase în 2015 - în calitatea sa de atunci de vicepremier pentru Reintegrare - în Executiv propunerea de deschidere a magazinelor închise astăzi în regiunea transnistreană.

Într-un interviu pe care ni l-a dat după încheierea cu succes a discuţiilor cu FMI despre reluarea finanţării R. Moldova, ministra Finanţelor ne spunea acum câteva săptămâni că duty free-urile ar fi fost una din temele pe care s-a insistat, semn că subiectul producea tensiuni şi în raporturile cu finanţatorii Republicii Moldova.

Europa Liberă: Să mai menționăm în context că noul șef al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, a scris într-o postare pe Facebook că interzicerea activității magazinelor duty free în regiunea transnistreană este doar una din primele măsuri luate pentru combaterea contrabandei și că urmează și altele.

***

Europa Liberă: O altă preocupare a noii guvernări este de a lichida schemele tenebre care funcționează în mai multe domenii. Unul dintre acestea este importul de curent electric din regiunea transnistreană.

Miercuri, Comisia parlamentară de securitate națională a discutat despre transparența procesului de comercializare și aprovizionare cu electricitate. Una din întrebările esențiale este cum şi de ce energia electrică de la Cuciurgan era cumpărată în perioada 2014-2017 prin intermediul companiei Energokapital care avea acționari în zone offshore. Relatează Alla Ceapai:

Deputaţii care fac parte din Comisia parlamentară de securitate au convocat audierile pentru a examina în special informațiile privind existența unor presupuse scheme de corupție și delapidare a finanțelor publice în procesul de cumpărare a energiei electrice. Una din întrebările esențiale la care nu a oferit nimeni un răspuns cert este cum şi de ce energia electrică de la Cuciurgan era cumpărată în perioada 2014-2017 prin intermediul companiei Energokapital, care avea acționari în zone offshore şi despre care presa a scris că s-ar fi bucurat de protecție politică din partea liderilor de la Chişinău şi Tiraspol. Compania intermediară avea câştig lunar de cel puţin de un milion de dolari, a precizat preşedintele comisiei parlamentare de profil Chiril Moţpan.

Nici ministrul Economiei, Vadim Brînzan, şi nici directorul Energocom, Andrei Pritula, nu au putut să explice cum a apărut această companie-căpușă şi de ce era nevoie de un intermediar. Andrei Pritula a explicat doar că în 2014, când Ucraina a sistat livrările de curent pentru Moldova, nu exista ca alternativă decât de a procura curent de la Centrala termică din stânga Nistrului, prin intermediul Energokapital:

„Am rămas într-o situaţie când GRES moldovenească ne spunea că nu are gaz şi că este un furnizor (Energokapital) care poate oferi această energie şi la un preţ mai mic decât procuram noi atunci. Eu, ca director de companie, eram nevoit să asigur încheierea contractelor pentru furnizarea energiei electrice. Mai mult ca atât, acea companie, Energokapital, a venit cu toate actele în regulă, avea licenţă, avea înregistrare şi conturi în R. Moldova.”

Ministrul Economiei, Vadim Brînzan, a dat asigurări că astfel de situaţii nu vor mai exista: „Vreau să vă asigur că atât timp cât stau la cârma Ministerului Economiei nu va exista niciun fel de firmă-căpuşă, iar cele pe care le depistez vor fi lichidate şi oamenii implicaţi vor fi traşi la răspundere.”

Directorul adjunct al Serviciului de prevenire şi combatere a spălării banilor, Evgheni Sîrbu, a confirmat că Energokapital avea tranzacţii bancare în zone offshore şi beneficiarii companiei erau persoane din stânga Nistrului. Pe acest caz a fost inițiat un dosar penal în 2015.

Victor Parlicov

Expertul în energetică Victor Parlicov, ex-director general la ANRE, a spus că Centrala de la Cuciurgan este un exportator privilegiat de curent în raport cu alți furnizori, fie din Ucraina, fie din România, şi asta pentru că achitând costuri modice pentru gazul consumat la producerea energiei va putea mereu oferi un preţ mai mic. Expertul susţine că schemele obscure la furnizarea curentului electric nu ar fi existat dacă s-ar fi soluţionat problema gazelor neachitate de regiunea transnistreană şi acumulate ca datorie a R. Moldova la Gazprom.

„Până nu tăiem nodul acesta gordian legat de faptul că gazul vine practic în regiunea transnistreană gratuit, noi întotdeauna o să finanţăm la noi în ţară separatismul. Toate guvernările care au fost până acum, absolut toate - eu nu am văzut din anul 1991 care să nu fi fost prinsă în aceste scheme - absolut toate au fost prinse în schema asta sub o formă sau alta, că era Energokapital sau se numea altfel, că era în faţă sau în spate. Totul se bazează pe schema contractuală de furnizare a gazelor pe malul stâng al Nistrului.”

Programul de guvernare al noului Cabinet de miniştri condus de Maia Sandu prevede anularea contractului de achiziție a curentului electric din regiunea transnistreană şi procurarea electricității doar din Ucraina. Acest lucru însă nu este posibil deocamdată din varii motive, spunea recent ministrul Economiei.