Evenimentul din 13-15 februarie are loc într-un context de tensiuni globale intense, iar Rusia și China vor urmări cu atenție orice semne noi de fracturi în alianța occidentală.
Când vicepreședintele SUA, JD Vance, a participat la Conferința de securitate de la München anul trecut, și-a șocat gazdele spunându-le că suprimarea libertății de exprimare de către aliații europeni ai Washingtonului reprezintă un risc mai mare pentru securitate decât agresiunea militară rusă.
Anul acesta, cu delegația SUA condusă de secretarul de stat Marco Rubio, europenii pot spera la o situație mai ușoară, într-o vreme când Rusia și China urmăresc cu atenție noi semne de fracturi în alianța occidentală.
„Secretarul Rubio și vicepreședintele își transmit mesajele în mod diferit și au stiluri personale diferite. Dar cred că există o aliniere de 100% în ceea ce privește politica”, a declarat pentru Europa Liberă (RFE/RL) Alexander Gray, care a lucrat în Consiliul Național de Securitate (NSC) în timpul primului mandat al lui Trump la Casa Albă.
„Cred că mesajul va fi similar cu Strategia de Securitate Națională (NSS): clar în ceea ce privește interesele noastre și punctele comune cu Europa, dar fără a ezita să semnaleze domeniile în care există dezacorduri îngrijorătoare”, a adăugat el.
NSS, publicat în decembrie 2025, este în mare măsură în spiritul discursului lui Vance, criticând ceea ce numește „erodarea civilizației” – o referire la politicile europene privind discursul instigator la ură pe internet și imigrația. Documentul a fost lăudat de Moscova, care a vorbit despre restabilirea „stabilității strategice” a Americii în raport cu Rusia.
Șocul Vance. Vicepreședintele SUA i-a acuzat în 2025 pe europeni, la Munchen, că oprimă în mod nejustificat partidele ultranaționaliste.
A fost unul dintre momentele care au caracterizat un an dificil în relațiile transatlantice, de la disputa aprinsă din Biroul Oval dintre președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski până la reacția europeană la presiunile exercitate de SUA asupra Danemarcei pentru a le ceda Groenlanda.
Între timp, declarațiile repetate ale lui Trump potrivit cărora Europa trebuie să se bazeze mai puțin pe Washington atât pentru propria apărare, cât și pentru apărarea Ucrainei, au stârnit temeri privind retragerea SUA de pe Vechiul Continent.
„Statele Unite nu mai consideră Europa drept principalul teatru al angajamentului nostru geopolitic. Și asta dintr-un motiv simplu. Rusia este o putere în declin, într-un declin ireversibil. Ea nu reprezintă cea mai mare amenințare pentru Statele Unite”, a afirmat Gray.
„Nu cred că Europa înțelege preocupările fundamentale americane legate de „civilizație”... există doar o neconcordanță fundamentală între politica conservatoare americană și economia politică europeană dominantă”, a adăugat el.
Înaintea conferinței, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a adoptat o poziție similară: Statele Unite și Europa colaborează în domeniul apărării, dar nu sunt de acord în privința valorilor.
În cadrul unui eveniment organizat la Berlin pe 9 februarie, Whitaker a declarat că Vance a ținut anul trecut „un discurs provocator” care a adus critici legitime” cu privire la probleme precum politica energetică, imigrația și libertatea de exprimare.
„Dar, în același timp, asta nu înseamnă că divorțăm”, a adăugat el. „Mulți dintre aliații noștri pot critica Statele Unite ale Americii, dar noi rămânem în continuare cel mai bun prieten și aliat al vostru.”
Întrebat despre Groenlanda, unde Trump a declarat inițial că nu exclude utilizarea forței, înainte de a-și modera pretențiile după discuțiile cu șeful NATO, Mark Rutte, în ianuarie, Whitaker a spus că „totul se reduce la faptul dacă Groenlanda a fost sau nu protejată corespunzător din punct de vedere al securității de către Danemarca” și a avertizat cu privire la „influența malignă a Chinei sau Rusiei”.
Matthew Whitaker la audierile Comisiei Senatului pentru Relații Externe privind numirea sa în funcția de reprezentant permanent al Statelor Unite în Consiliul NATO, Washington, DC, martie 2025.
Liderii europeni, îngrijorați, au încercat să calmeze Washingtonul, promițând să mărească masiv cheltuielile pentru apărare, în conformitate cu cerințele lui Trump privind o mai mare repartizare a sarcinilor în cadrul NATO.
De asemenea, ei au avut grijă să laude în mod repetat rolul conducător al lui Trump în afacerile internaționale, subliniind în același timp istoria și valorile comune. Este probabil ca acest comportament să se manifeste și mai mult la München.
„Mă aștept la o atmosferă duplicitară”, a declarat Carlo Masala, de la Universitatea Bundeswehr (Forțele Armate Germane) din München pentru RFE/RL.
„Europenii și americanii vor insista că, într-un fel sau altul, sunt încă parteneri. Dar, în spatele ușilor închise, europenii vor discuta, de fapt, cum pot deveni mai independenți de SUA”, a adăugat el.
Totul despre Ucraina
Masala, care a publicat anul trecut o carte de impact intitulată „If Russia Wins” („Dacă Rusia câștigă”), despre o incursiune rusă în Estonia, membră a NATO, a afirmat că întreaga relație transatlantică este acum „centrată pe Ucraina”.
Washingtonul și-a redus dramatic sprijinul acordat Kievului de la preluarea mandatului de către Trump în ianuarie 2025. Însă continuă să joace un rol cheie în furnizarea de informații serviciilor secrete ucrainene și continuă să aprovizioneze Kievul cu arme - plătite de țările europene.
„Dacă această administrație ar renunța chiar și la aceste lucruri, atunci, desigur, situația ar fi cu totul alta pentru ucraineni. Așadar, întreaga abordare a Europei față de SUA se concentrează, în esență, pe menținerea angajamentului SUA în ceea ce privește Ucraina”, a afirmat Masala.
Zelenski a urmat o strategie similară în cadrul mai multor întâlniri cu Trump și alți oficiali ai administrației de la cearta din Biroul Oval. Dar tot el a îndemnat în repetate rânduri europenii să facă mai mult, fără a aștepta Washingtonul.
La conferința de anul trecut, el a cerut crearea unei armate europene. Este un mesaj pe care s-ar putea să-l repete și anul acesta la München. În cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, din ianuarie, Zelenski a menționat din nou această idee, exprimându-și frustrarea că declarațiile ferme ale europenilor nu sunt urmate de acțiuni decisive.
„Anul trecut, aici, la Davos, mi-am încheiat discursul cu cuvintele: «Europa trebuie să știe cum să se apere». A trecut un an și nimic nu s-a schimbat”, a afirmat el.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski vorbește la cea de-a 56-a reuniune anuală a Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos, Elveția, 22 ianuarie 2026.
Este un sentiment cu care Richard Shirreff, fost comandant suprem adjunct al NATO în Europa, este de acord.
„Puteți uita de Statele Unite. Este rândul Europei și Canadei”, a declarat el pentru RFE/RL. „Nu va exista un armistițiu durabil în Ucraina până când Rusia nu va fi învinsă în Ucraina, iar pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesar ca Europa și Canada să elaboreze și să pună în aplicare o strategie care să ofere Ucrainei tot sprijinul de care are nevoie.”
Shirreff, care face acum parte din consiliul de securitate și apărare al GlobSec, un grup internațional de reflecție, a declarat că liderii cheie ai NATO nu împărtășesc această opinie.
„Cred că [prim-ministrul canadian Mark] Carney a înțeles. Cred că toți ceilalți doar vorbesc. Ei nu înțeleg. Nu cred că există o voință reală în acest moment. Să fim clari: Polonia, Lituania, Estonia, Letonia, Finlanda – ele înțeleg perfect. Dar mă tem că [ceilalți] lideri occidentali sunt destul de (...) nepregătiți politic în acest aspect”, a spus el.
„Încercările de a-l liniști pe Trump ale unor personalități precum Rutte, [prim-ministrul britanic Keir] Starmer și [președintele francez Emmanuel] Macron au avut ca rezultat disprețul lui Trump față de aceștia”, a adăugat el.
Ucraina a scos adesea în evidență diferențele dintre Washington și aliații săi europeni din NATO în ultimul an și va fi subiectul multor dezbateri la München. Liderii europeni au susținut public eforturile lui Trump de a media pacea, dar au declarat, de asemenea, că nu cred că Rusia dorește cu adevărat să pună capăt invaziei pe scară largă pe care a lansat-o în februarie 2022.
Secretarul de stat Rubio (dreapta) este considerat mai moderat în ce privește criticile la adresa europenilor decât vicepreședintele Vance.
Pe 10 februarie, raportul anual al serviciului de informații al Estoniei a fost cea mai recentă exprimare a acestor îngrijorări, el afirmând că impresia de cooperare a Moscovei în negocierile de pace este „o stratagemă” menită să „adâncească ceea ce Moscova percepe ca fiind disensiuni existente între SUA și Europa”.
Între timp, într-un alt semn al tensiunilor transatlantice, mass-media europeană l-a citat pe Macron spunând că Trump este „deschis anti-european” și că urmărește „dezmembrarea” Uniunii Europene.
Interviul lui Macron a marcat o nouă încercare de a obține pentru Europa un rol în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. El a mai declarat că Europa ar trebui să-și promoveze propriul dialog cu Rusia, „pentru a nu depinde de terți în această discuție”.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a continuat ideea, spunând: „Toți cei prezenți la masa negocierilor, inclusiv rușii și americanii, trebuie să înțeleagă că este nevoie de implicarea europenilor”.
Fostul consilier al lui Trump, Gray, acum CEO la American Global Strategies LLC, a declarat că acest lucru nu trebuie să fie o problemă majoră.
„Cred că Europa are cu siguranță un rol de jucat. Nu sunt sigur că acest rol se referă neapărat la discuțiile punctuale actuale, dar cred că Europa va avea în mod evident un rol important în discuția despre cum va arăta viitoarea arhitectură de securitate în Europa de Est”, a mai spus el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te