Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pe probleme de dezinformare, Thomas Regnier, a afirmat că Europa susține deplin libertatea de exprimare, poziție care este clară față de „omologii americani”, el precizând și că acuzațiile de cenzură sunt „complet absurde și nefondate” - potrivit site-ului românesc G4media.ro.
România și vecina ei R. Moldova sunt menționate, alături de alte țări europene, de către autorii republicani ai raportului prezentat în Comisia Juridică din Camera Reprezentanților, ca exemple de presupusă interferență din partea Comisiei Europene.
Documentul amintește, de pildă, un seminar ținut cu o lună înaintea alegerilor prezidențiale moldovene din 2024, câștigate de Maia Sandu, la care ar fi vorbit și premierul Dorin Recean și la care europenii i-ar fi instruit pe moldoveni cum să „cenzureze” internetul astfel ca tocmai candidatul pro-european să câștige.
Raportul, care are caracter preliminar, face referire inclusiv la implicarea Comisiei Europene în alegerile prezidențiale anulate din noiembrie 2024, din România, al căror prim tur fusese câștigat de populistul Călin Georgescu.
Autorii documentului descriu situația de la București chiar drept „cel mai agresiv episod de cenzură” al Comisiei Europene, cum relatează Europa Liberă România.
Președintele român Nicușor Dan a respins la rândul lui acuzațiile din raport, insistând că el nu este despre România.
„România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, iar referirile din document la adresa țării noastre sunt strict contextuale, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare”, a spus președintele de la București.
„Șicanarea” companiilor de net americane
Raportul, care a stârnit deja ecouri în presa din România și Moldova, se concentrează mai ales pe „șicana” la care Comisia Europeană ar supune platformele sociale - proprietatea unor mari companii americane, în frunte cu Meta.
Extrem de criticată în raport este fosta comisară UE pentru protecția consumatorului, cehoaica Vera Jourova, care a fost lidera efortului european de a face companiile de pe net mai responsabile de conținutul pe care îl publică.
Documentul a ajuns la presă la doar o zi după ce procurorii francezi l-au invitat la audieri pe multimiliardarul american Elon Musk, pe care îl învinuiesc de o serie de delicte în calitatea lui de proprietar al platformei X, inclusiv de complicitate la deținerea de pornografie infantilă.
Tot săptămâna aceasta, Spania a lansat un proiect de lege care i-ar face răspunzători juridic în mod direct și personal pe șefi de rețele ca Musk pentru conținutul de ură.
Musk a replicat numindu-l „fascist” pe premierul socialist spaniol Pedro Sanchez, care a prezentat inițiativa.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te