Donald Trump cere ca NATO să trimită trupe suplimentare în Afganistan

NATO a salutat astăzi decizia lui Donald Trump, care, după ce inițial părea a se dezinteresa total de războiul din Afganistan, ba chiar a dat de înțeles că ar dori să retragă trupele americane de acolo, a anunțat acum că nu doar că nu va face asta, dar chiar va suplimenta numărul militarilor.

Donald Trump cere ca NATO să trimită trupe suplimentare în Afganistan

Secretarul general al Alianței Nord Atlantice, Jens Stoltenberg, a spus azi, într-un comunicat, că așteaptă să discute despre viitorul colaborării pe problema Afganistanului cu șeful Pentagonului Jim Mattis, dar și cu partenerii și aliații din NATO.

În prezent, NATO mai are în Afganistan 12.000 de militari. În ultimele săptămâni, mai mult de 15 țări au promis contribuții suplimentare la Misiunea Resolute Support din Afganistan.

NATO a încheiat oficial în decembrie 2014 misiunea din Afganistan, trupele rămase acolo operând de atunci pe baza unor înțelegeri bilaterale cu Kabulul.

Prima intervenţie militara a NATO a avut loc la o jumătate de secol de la fondare, in martie 1999, in Serbia si Kosovo, în scurtul război care a dus la declararea independentei provinciei Kosovo. Au urmat intervenţia din Afghanistan si cea din Golful Aden, împotriva piraților din Somalia, precum și cea din Libia. In Irak, in schimb, NATO nu a intervenit ca organizaţie, ci doar a pus pe picioare o misiune de antrenare a forţelor locale.

Cea mai mare operațiune din istoria Alianței a fost însă cea din Afganistan. Ea s-a decis în etape.

După atentatele de la New York din septembrie 2001, NATO – altfel zis ţările europene din organizaţie - au oferit de îndată sprijin Statelor Unite, în virtutea celebrului articol 5 al Cartei fondatoare a Alianţei, prin care daca una din ţări este atacata, atunci toate celelalte se considera atacate la rândul lor. Administraţia Bush a preferat însă sa ignore aceasta propunere, iar Washingtonul a decis să intervină singur în Afganistan împotriva talibanilor şi a organizaţiei Al-Qaida. După victorie si eliberarea Kabulului, trupele americane, sprijinite de forte britanice, au continuat operaţiunile militare in sud, unde ele nu au incetat practic nici astazi lupta impotriva talibanilor.

NATO nu şi-a mai reformulat însă oferta şi ţările europene care au dorit să intervina la operaţiuni au facut-o individual. Germania, de pildă, a refuzat să participe la operatiuni militare, mentinandu-si trupele trimise in Afganistan doar in Kabul si in zonele mai pașnice din nord.

În cele din urmă, realizând că nu poate controla situația singur, Washingtonul a solicitat aliații și așa s-a ajuns la desfășurarea acelor forțe regrupate sub numele de ISAF (International Security Assistance Force), în care țările din NATO au preluat securitatea jumatatii de nord a tarii si a capitalei, Kabul, in vreme ce Statele Unite, impreuna cu alte citeva tari participante pe baza voluntara au continuat operatiunile in sud. La un moment dat, Statele Unite aveau aproape 100.000 de militari in Afganistan, căarora li se adaugau 42.000 de militari din țările NATO.

Bilanțul unei asemenea impresionante desfășuri de forțe, combinată cu o intervenție financiară de dimensiuni cosmice, rămâne însă contestat și controversat. Afganistanul e în continuare extrem de fragilizat și sărac. sistematic pe ultimul loc, alături de Somalia, în clasamentele sărăciei și corupției. Semn că pe viitor, operațiunile NATO ar trebui să-și gândească o serioasă dimensiune civilă, de reparare a țesutului social al țărilor în care se intervine.

NATO a decis însă să rămână în Afganistan în urma înrăutățirii situației militare acolo și mai ales după ce s-a văzut că forțele afgane sunt în continuare nepregătite să asigure în întregime securitatea țării.

De asemenea, în timp ce celulele Al-Qaida au fost anihilate, noul inamic, gruparea Statul Islamic ISIS îşi face simțită prezența și in Afganistan.

Miliarde de dolari au fost cheltuiţi si peste 2.200 de militari americani au fost ucişi in cei 15 ani de război in Afganistan.