Întâlnindu-se pe 15 mai la Zhongnanhai, sediul bine păzit al Partidului Comunist Chinez, cei doi lideri au intrat în runda finală de discuții după o primă zi marcată de manifestări publice de bunăvoință și de o convergență crescândă în ceea ce privește riscurile economice generate de războiul din Iran.
„Am discutat despre Iran. Avem opinii foarte similare cu privire la modul în care vrem să se termine”, a declarat Trump reporterilor, stând lângă Xi. „Nu vrem ca ei să aibă o armă nucleară. Vrem ca strâmtoarea să fie deschisă”, a adăugat el, referindu-se la blocarea navigației în strâmtoarea Ormuz, ruta strategică prin care trece în mod normal cam o cincime din livrările mondiale de petrol.
Deși summitul a acoperit un spectru larg de probleme, războiul din Iran a schimbat rapid agenda acestuia, transformând ceea ce se preconiza a fi centrat pe comerț și tehnologie într-un efort mai amplu de gestionare a consecințelor economice și geopolitice ale conflictului. Washingtonul insistă ca Beijingul să-și folosească influența pentru a exercita presiuni asupra Teheranului, în timp ce China încearcă să găsească un echilibru între legăturile sale strânse cu Iranul și preocupările crescânde legate de aprovizionarea cu energie și creșterea economică globală.
Ministerul de Externe al Chinei a declarat pe 15 mai că Beijingul susține menținerea fragilului armistițiu din jurul Iranului și că a „lucrat neîncetat” pentru a contribui la încheierea războiului, încercând în același timp să joace un „rol constructiv” în viitoarele negocieri de pace. Ministerul a mai afirmat că „rutele maritime ar trebui redeschise cât mai curând posibil”, o referire aparentă la Strâmtoarea Ormuz.
Președintele SUA, Donald Trump, alături de președintele chinez Xi Jinping în timpul unei vizite la Grădina Zhongnanhai din Beijing, pe 15 mai.
Declarațiile au fost făcute după ce Trump a afirmat, într-un interviu pentru Fox News, înregistrat la Beijing pe 14 mai, că Xi s-a oferit să medieze o înțelegere cu Teheranul, fiind de acord că Iranul nu ar trebui să dețină arme nucleare, și că s-a angajat să nu furnizeze acestei țări echipamente militare.
„Beijingul a fost de acord că Strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână deschisă și că Iranul nu ar trebui să dețină arme nucleare. Aceste angajamente retorice nu costă China aproape nimic”, a declarat pentru RFE/RL Craig Singleton, cercetător principal la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor. „Adevărata provocare este dacă Beijingul va exercita presiuni asupra Teheranului, va reduce achizițiile chineze de petrol iranian sau va ajuta Washingtonul să transforme limbajul general în rezultate concrete.”
Războiul din Iran a schimbat configurația summitului
Trump a insistat în repetate rânduri că Statele Unite nu au nevoie de ajutorul Chinei pentru a rezolva conflictul.
Înainte de a părăsi Washingtonul la începutul acestei săptămâni, el a avertizat că armistițiul se află „la un pas de a se prăbuși”, iar într-o postare pe Truth Social din dimineața zilei de 15 mai, Trump a sugerat, de asemenea, că operațiunile militare ale SUA împotriva Iranului ar putea fi reluate, scriind că „decimarea militară a Iranului” urma „să continue!”
Între timp, Beijingul a evitat cu grijă să critice direct Washingtonul, prezentându-se în același timp ca un susținător al diplomației și al stabilității regionale.
„[Este] în interesul Chinei ca situația din Orientul Mijlociu să se liniștească”, a declarat pentru RFE/RL Dali Yang, profesor de politică chineză la Universitatea din Chicago. „Așadar, din punct de vedere strategic, sunt destul de sigur că aproape că există un acord [privind Iranul], mai mult sau mai puțin, deși este clar că China și-a exprimat opoziția față de război.”
China rămâne cel mai mare importator de petrol iranian și unul dintre cei mai apropiați parteneri economici ai Teheranului, dar are și motive puternice să evite un conflict prelungit care ar putea perturba și mai mult lanțurile de aprovizionare și ar putea afecta cererea globală.
Președintele SUA, Donald Trump, se plimbă alături de președintele Chinei, Xi Jinping, în Grădina Zhongnanhai din Beijing, 15 mai 2026.
Într-un interviu acordat NBC News pe 14 mai, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Trump a discutat direct cu Xi despre Strâmtoarea Ormuz.
„Partea chineză a afirmat că nu este de acord cu militarizarea Strâmtorii Ormuz și nici cu un sistem de taxare, iar aceasta este și poziția noastră”, a spus Rubio.
Rubio a respins, de asemenea, sugestiile potrivit cărora Washingtonul ar fi solicitat ajutorul Beijingului pentru a pune capăt conflictului.
„Nu i-a cerut nimic”, a spus Rubio despre Trump. „Nu avem nevoie de ajutorul lor.”
Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg TV, pe 15 mai, că Statele Unite consideră China drept „foarte pragmatică” în ceea ce privește implicația sa față de Iran și că este încrezător că Beijingul va face tot ce-i stă în putință pentru a limita sprijinul material acordat Teheranului.
Bunăvoință, dar puține progrese
Prima zi a summitului a fost marcată de o diplomație atent regizată și de o retorică optimistă din partea ambilor lideri.
În timpul declarațiilor pentru presă din 15 mai, Trump a afirmat că vizita sa în China a adus „multe lucruri bune” și că el și Xi „au rezolvat o mulțime de probleme pe care alții nu ar fi reușit să le rezolve”.
Trump l-a lăudat, de asemenea, pe Xi ca fiind un „prieten” în timpul întâlnirilor din 14 mai și l-a invitat ulterior pe liderul chinez să viziteze Casa Albă pe 24 septembrie. Mass-media de stat chineză a prezentat summitul ca fiind începutul a ceea ce Xi a numit o „relație strategică constructivă și stabilă”, menită să ghideze legăturile dintre Washington și Beijing în următorii ani.
Președintele SUA, Donald Trump, salută garda de onoare în timpul unei ceremonii de bun venit la Marele Palat al Poporului din Beijing, pe 14 mai.
Însă, dincolo de retorica optimistă, analiștii afirmă că summitul a înregistrat doar progrese limitate și a scos în evidență cât de adânc înrădăcinată este rivalitatea dintre cele două țări.
„Trump obține progrese modeste pe care le poate promova pe plan intern. Xi pune bazele stabilității de care Beijingul are nevoie, păstrându-și în același timp avantajul pe care și l-a construit”, a declarat Singleton. „Ambele părți încearcă să mențină elanul fără a modifica termenii fundamentali ai rivalității.”
În interviul acordat Bloomberg, Greer a mai spus că Washingtonul se așteaptă ca Beijingul să achiziționeze anual produse agricole americane în valoare de „zeci de miliarde” de dolari, în următorii trei ani.
Autoritățile chineze au reînnoit, de asemenea, licențele de export pentru sute de producători americani de carne de vită, după ce multe permise au expirat anul trecut pe fondul escaladării disputelor tarifare. Trump a mai declarat pentru Fox News, în cadrul interviului său, că Xi a fost de acord să comande 200 de avioane Boeing.
Xi Jinping și Donald Trump, vizitând Templul Cerului din Beijing pe 14 mai 2026.
Cele două guverne discută, de asemenea, despre un acord comercial în valoare de 30 de miliarde de dolari, pentru produse nesensibile, a declarat Greer.
Rămân încă nerezolvate multe dintre problemele care stau la baza rivalității pe termen lung dintre Washington și Beijing, printre care se numără controlul exporturilor de tehnologie avansată, restricțiile privind mineralele de pământuri rare și problema Taiwanului.
Xi l-a avertizat pe Trump în prima zi a discuțiilor că Taiwanul ar putea deveni focarul unei confruntări directe dacă problema nu este gestionată corespunzător.
„Summitul dă un ton de stabilizare”, a declarat pentru RFE/RL Keitan Zhang, profesor asociat la Universitatea George Mason. „Dar ce va urma, în special în privința problemelor dificile, va depinde în mare măsură de politica internă a ambelor țări și de modul în care vor evolua conflictele precum cele din Iran și Ucraina.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te