Pentru a putea obține suma de 100 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, politicienii moldoveni trebuie să respecte solicitările Bruxelles/ului. Uniunea Europeană a încetinit procedura de livrare a fondurilor pentru a monitoriza dacă guvernul de la Chișinău respectă democrația când pune în practică noul sistem electoral mixt adoptat intempestiv vara aceasta, în ciuda criticilor din partea opoziției moldovene, societății civile, conservatorilor din Parlamentul European și a Comisiei de la Veneția. Reprezentanți ai guvernului Pavel Filip și ai majorității parlamentare de la Chișinău, printre care și vicepreședintele parlamentului, fostul premier și ministru de externe Iurie Leancă, susțin că banii ar putea ajunge - dacă nu până la sfârșitul acestui an, atunci în prima parte a anului viitor.
Your browser doesn’t support HTML5
100 de milioane de euro şi 28 de condiții impuse de UE
Pentru a primi prima tranșă de 30 de milioane de euro, așteptată de guvernare în primele luni ale anului viitor, autoritățile trebuie să îndeplinească 10 criterii de reformă, între care cea a administrației publice centrale și a sectorului energetic, inclusiv măsuri care vizează mediul de afaceri și lupta împotriva corupției și a spălării banilor. Experții participanți la dezbatere admit că aceste condiții pot fi îndeplinite, însă atrag atenția că banii vor veni doar după o verificare riguroasă și consultări cu partidele de opoziție și cu mediul neguvernamental. Analistul politic Igor Boțan susține că guvernarea și-a mai asumat angajamente în fața partenerilor europeni, însă realizarea lor întârzie:
„Care a fost sensul ca un an de zile să fie ținută în suspans Agenția Națională pentru Integritate, doar ea trebuia deja să fie funcțională. Iată sunt o mulțime de lucruri care confirmă faptul că există interese și aceste interese duc la tergiversarea implementării reformelor. Iar mesajul care vine de la Bruxelles este următorul-accentul se pune pe implementare.”
Determinare există atât în parlament, cât și în cadrul guvernului de la Chișinău, pentru a realiza cele 28 de condiții impuse de UE, a precizat la rândul ei deputata Partidului Democrat de guvernământ, Valentina Buliga.
Scepticismul experților ține însă mai puțin de angajamentele care vizează reforma administrației locale, gestionarea finanțelor publice sau domeniul protecției sociale. Analiștii se întreabă cum vor reacționa autoritățile la condiția de a respecta un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept, în condițiile schimbării sistemului electoral.
Valentina Buliga spune că sistemul electoral mixt este un deziderat al cetățenilor și nu doar un produs al Partidului Democrat:
„Tot acest proces de dezbateri publice, de discuții, de invitații pentru partidele de opoziție de a găsi cea mai bună și cea mai potrivită formulă pentru sistemul electoral din Republica Moldova s-a finalizat cu această lege votată în plenul parlamentului, cu obiecțiile Comisiei de la Veneția, care în mare parte au fost realizate, cu mici rezerve care urmează să le demonstrăm la sfârșitul anului 2018.”
Iată însă replica analistului Igor Boțan: „Dar cum se întâmplă că circumscripțiile din Transnistria sunt aproximativ de 20 de ori mai mici decât circumscripția uninominală din Europa. Circumscripția din Rusia este de zeci de ori mai mare decât cea din Europa. Care au fost criteriile pentru stabilirea acestor circumscripții?! Probabil există un interes politic și acest lucru este reflectat în acest memorandum, unde se spune: asigurați totuși un sistem pluralist în care oamenii să fie mulțumiți de modul în care ați stabilit aceste criterii.”
Prezent la dezbaterea organizată de Agenția de Presă „IPN”, expertul de la Institutul „Viitorul” Veaceslav Ioniță a atras atenția că autorităților le-a reușit în acest an să supraviețuiască pe plan bugetar urmare a unor măsuri de administrare fiscală mai aspre, ceea ce nu va mai fi posibil în 2018:
„Dacă anul acesta aceste 3 miliarde în plus cumva ne acoperă handicapul nostru pe relații externe, anul acest pernuța asta n-o mai ai, deci fără o relansare cu partenerii externi nu putem. Vor fi discuții cu partidele de opoziție, vor fi discuții cu experți, cu toții și va fi chestiunea de evaluare calitativă, deci nu doar cantitativă- legile sunt, tot este. Ei vor merge pe calitate.”
Între altele, experții i-au dat dreptate Președintele Partidului Liberal-Democrat, Viorel Cibotaru, care a constatat că guvernarea de la Chișinău nu-și îndeplinește angajamentele în maniera în care sunt prevăzute în Acordul de Asociere. Acesta mai spune că în lipsa unui dialog între putere, opoziție și societate civilă, autorităților le va fi greu să convingă partenerii europeni că reformele sunt realizare cu bună credință.