Cu o zi în ajunul summit-ul cu statele partenere din Europa de Est, premierul Pavel Filip s-a întreţinut la Bruxelles cu Johannes Hahn, Comisarul UE pentru Politică de Vecinătate. După întâlnire, prim-ministrul moldovean şi presa guvernamentală au ţinut să dea o veste bună cetăţenilor, cea că UE ar fi deblocat finanţarea Republicii Moldova. Johannes Hahn, apoi Delegaţia UE la Chişinău s-au văzut nevoite să aducă clarificări. Au urmat clarificările făcute de Guvern la cele dinainte ale demnitarului şi reprezentanţei diplomatice europene. Aruncăm astăzi o privire asupra întâmplării, ca să vedem ce ascunde ea, împreună cu analista de la Bucureşti, Raluca Răducanu.
Europa Liberă: Iniţial am vrut să dedic cea mai mare parte a interviului nostru summit-lui Parteneriatului Estic. Mă simt obligată totuşi să încep cu ceea ce se întâmplă în România, unde mii de oameni au protestat duminică seară în fața Guvernului, în Piața Victoriei cerând demisia cabinetului și retragerea „Legilor Justiției”. România, cred demonstranţii sau cel puţin cei ce au organizat protestele, ar fi ajuns într-unul dintre cele mai grave momente ale istoriei sale postcomuniste. Dvs. cum vedeţi lucrurile?
Raluca Răducanu: „De fapt, protestările care s-au întâmplat ieri seara în București și în întreaga țară și care cu siguranță se vor mai întâmpla sunt o continuare a protestărilor de la începutul anului declanșate de adoptarea ordonanţei de urgență nr. 13 care ar fi instaurat impunitatea pentru politicienii români care se fac vinovați de acte de corupție. A fost abrogată ordonanța 13, dar ideile principale din ea se regăsesc acum în pachetul de legi pe care guvernarea împreună cu partenerii politici din Parlament încearcă să le treacă de data aceasta prin Parlament. Și singura soluție, având în vedere că Guvernul PSD nu ascultă nici recomandările Parlamentului European, și nici ale Comisiei Europene de a consulta mai întâi Comisia de la Veneția, ne-au determinat să recurgem la proteste ca ultima soluție.”
Europa Liberă: Întrezăriți vreun deznodământ?
Raluca Răducanu: „Este foarte probabil ca acest calendar al protestelor să se prelungească, deoarece nici Parlamentul, nici Guvernul nu dau semne că ar renunța la modificările pe care doresc să le aducă legilor justiției. De aceea ne gândim că probabil legile vor trece într-o primă lectură, vor fi întoarse ori contestate la Curtea Constituțională de președintele României, iar apoi miza urmează să fie dacă aceste legi vor trece sau nu și în a doua lectură. Și, probabil, protestele se vor intensifica în luna ianuarie și februarie.”
Europa Liberă: Să trecem Prutul, dna Răducanu. Felul cum au informat autorităţile moldovene cetăţenii despre summit-ul Parteneriatului Estic a semănat confuzii. Se ştie că în ajunul summit-lui premierul moldovean s-a întâlnit cu comisarul European Johannes Hahn. După acea întrevedere, şi premierul, şi comunicatele oficiale, instituţiile media apropiate guvernării au ţinut să dea „o veste pozitivă” cetăţenilor, vestea fiind că Uniunea Europeană ar fi deblocat finanţarea Republicii Moldova. Johannes Hahn, apoi delegaţia UE la Chişinău s-au văzut nevoite să aducă clarificări, spunând că nu se poate fi vorba despre „deblocarea finanţării”, că asta se va întâmpla mai târziu şi doar dacă vor fi îndeplinite anumite condiţii. Au urmat clarificări făcute de Guvern, care a acuzat presa că a încurcat iţele şi, cerându-i presei să-şi corecteze comunicările, a explicat că „deblocarea” s-ar referi la un suport bugetar direct, care e altceva decât finanţarea macrofinanciară de 100 de milioane de euro. Cum vi se pare Dvs. toată această poveste: cine şi ce nu a înţeles corect ce se întâmplă cu finanţarea Uniunii Europene şi de ce a fost nevoie de atâtea intervenţii clarificatoare?
Raluca Răducanu: „Imaginea proiectată în urma acestei degringolade mediatice este pentru mine acea a unei guvernări care, pentru moment, a pierdut controlul asupra stabilirii agendei publice de comunicare și care a început să se teamă atât de efectele economice, cât și de efectele politice ale ratării finanțării europene.”
Europa Liberă: De ce spuneți asta?
Raluca Răducanu: „Trebuie să ne uităm că la nivel discursiv această guvernare și partidele care o alcătuiesc s-au construit invocând o orientare pro-europeană și, pentru a-și menține imaginea, ele au nevoie să ceară de la Uniunea Europeană cât mai mult, chiar dacă știu că nu vor primi. Şi mai important, au nevoie să livreze populației povești de succes. Doar că de data aceasta artizanii acestor mesaje s-au rătăcit în povestea pe care au încercat s-o creeze sau au ignorat că de la Bruxelles va veni o clarificare.”
Europa Liberă: Ce ar fi de înțeles la nivelul instituțiilor europene despre Republica Moldova după acest episod, cum vi se pare?
Raluca Răducanu: „Nu este de înțeles decât că din momentul acesta Uniunea Europeană nu mai acceptă ca guvernarea de la Chișinău să se joace cu mesajele europene după bunul plac. Şi cred că și guvernarea de la Chișinău a înțeles că nu mai poate să facă acest lucru. De aici și reacția din comunicatul de presă al Ministerului de Finanțe după clarificările venite de la Bruxelles privind acordarea împrumutului.”
Europa Liberă: Concret, în comunicatele oficiale ale executivului s-a vorbit despre un suport bugetar direct care este alocat de Uniunea Europeană pe patru din cinci programe, excepţia o face programul destinat reformei judiciare pe care finanţarea Uniunii Europene a fost stopată urmare a unei evaluări negative. Într-adevăr, acest suport va veni în decembrie, dar asta pentru că el nici nu fusese oprit. Autorităţile moldovene ştiau că acești bani vor veni aşa sau altfel, ştiau asta și la momentul în care au făcut rectificarea bugetară. Cu toate acestea dl. Filip anunţă că aceşti bani vor veni din inima Uniunii Europene, după întrevederea cu comisarul european. Cum credeți, de ce?
Raluca Răducanu: „Pentru că aveau nevoie de un mesaj pozitiv pe care să-l transmită populației.”
Europa Liberă: Dar de ce acest suport bugetar direct nu ar însemna deblocarea finanțării UE totuşi, aşa cum au pretins autorităţile?
Raluca Răducanu: „Trebuie să ne uităm în primul rând la istoricul acelei finanțări de 100 de milioane de euro. După ce Parlamentul European a blocat acordarea celor 100 de milioane de euro asistență macrofinanciară și a votat condiții suplimentare pentru debursarea banilor, Comisia Europeană a fost împuternicită să înceapă negocierile cu autoritățile de la Chișinău pe condițiile puse de parlamentarii europeni în vederea acordării primei șanse.”
Europa Liberă: Dar întrebarea mea: autoritățile au vorbit despre suportul bugetar direct și au zis că, iată, acesta a fost deblocat. Putem vorbi de „deblocare” pe niște bani care nu fuseseră blocaţi?
Raluca Răducanu: „Nu, nu putem vorbi de deblocare în contextul în care suma aceea de bani nu făcea parte din ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro.”
Europa Liberă: Ceea ce s-a spus zilele trecute la Bruxelles despre ajutorul macrtofinanciar e că se va face o evaluare în luna februarie 2018 privind îndeplinirea condiționalităților pentru ajutorul macrofinanciar, după care se va decide dacă trimit sau nu banii. Se ştie că aceste condiții sunt 28 la număr, unele tehnice, altele politice: respectarea statului de drept, combaterea corupției, reformarea Codului audiovizualului dar, mai ales, punerea legislației electorale în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția. Vă aşteptaţi că această ultimă condiţie politică să fie cea care va determina eliberarea sau nu a primei tranșe?
Raluca Răducanu: „Cred că printre condițiile importante este respectarea statului de drept și a tot ce înseamnă drepturi fundamentale. Această condiție politică este o noutate în negocierile pe care Uniunea Europeană le duce cu Republica Moldova. Și, da, cred că este foarte importantă deoarece aceste condiționalități politice sunt un reper foarte important pentru stabilirea modului în care statul de drept este construit în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Unii experți la Chișinău se întreabă totuși dacă vor veni sau nu banii, indiferent dacă va fi sau nu anulat sistemul electoral. Şi răspunsul lor e diferit. De exemplu, Igor Boțan, crede că prima tranșă va veni, pentru că „Uniunea Europeană nu-și dorește ca măsurile pe care le ia și atitudinile pe care le exprimă să submineze cumva stabilitatea politică și parcursul european al țării noastre”. Dvs. ce credeți?
Raluca Răducanu: „Eu cred că nu trebuie să fim siguri că banii aceia vor veni. Repet, ce s-a întâmplat acum la Bruxelles prin semnarea acelor documente de către reprezentanții Guvernului de la Chișinău și reprezentanții Comisiei Europene reprezintă doar începutul negocierilor, nicidecum debursarea primei tranșe. Autoritățile de la Chișinău au în continuare în palmares contraperformanța de a fi determinat stoparea unui ajutor financiar negociat în condiții extrem de avantajoase pentru Republica Moldova și impunerea unor condiții suplimentare, inclusiv politice. Fără reformele cerute de Comisia Europeană banii aceia nu vor veni. Apoi, mai trebuie să privim și din perspectiva europeană și trebuie ținut cont de faptul că Uniunea Europeană are o experiență de zeci de ani de negociere cu state aflate în diferite stadii de dezvoltare, de la democrații consolidate până la regimuri autoritare. Iar această memorie instituțională poate fi oricând accesată pentru a identifica impulsurile necesare schimbării politice sau consolidării instituțiilor democratice dintr-o anumită regiune, dintr-un stat vecin, partener ori asociat. În acest context o eventuală debursare a primei tranșe din cele 100 de milioane de euro trebuie înțeleasă doar ca un nou pas într-un proces de negociere, nicidecum un punct terminus sau o garanție din partea Uniunii Europene pentru un anumit Guvern. Banii sunt pentru populație și pentru crearea sau consolidarea unor instituții democratice care să funcționeze pentru cetățean, nu împotriva lui. Şi acesta este, de fapt, subiectul de negociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Dacă există și cu siguranță există persoane care fac greșeala să creadă că au mai multă forță politică decât Uniunea Europeană fie și într-o țară mică precum Republica Moldova, eu cred că vor avea foarte mari surprize. Deoarece în ciuda acestor oscilații atitudinale din sondajele de opinie, Uniunea Europeană va continua să rămână un pol foarte puternic de atracție și orice Guvern, atât prezent cât și viitor, va fi nevoit să-și modeleze politicele în funcție de coordonatele europene. De aceea eu nu aș trăi cu impresia că banii aceia vor veni automat. Nu vor veni automat, trebuie implementate reformele solicitate de Comisia Europeană și de Parlamentul European.”
