UE: „Pachetul verde” menit să salveze planeta

Comisia Europeană a prezentat miercuri cel mai ambițios plan din lume de combatere a încălzirii planetare, plan care însă a stârnit sumedenie de reacții diverse și contradictorii.

UE: „Pachetul verde” menit să salveze planeta

Pachetul de propuneri al Comisiei caută să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% sub nivelul celor din 1990 în deceniul următor, ceea ce ar face din Europa “primul continent care va fi atins neutralitatea carbonică până în 2050.” UE îndeamnă acum SUA și alte națiuni mari să urmeze exemplul, însă criticile sunt numeroase.

Printre prevederile reținute de toată lumea se numără dispariția anunțată a mașinilor cu motor termic, pe bază de energii fosile, și ceea ce a fost numit deja "permisul de poluare". Este vorba de ideea de a crea, începând din 2026, o piață a emisiilor de carbon, pe lângă cea deja existentă, piață care ar privi doar transportul rutier și încălzirea locuințelor.

În practică, însă, asta riscă să le dea un drept de a polua furnizorilor de carburanți, gaz și petrol, care și-ar repercuta însă prețurile sporite în facturile clienților. Pentru a para un șoc asupra bugetului celor mai săraci, se anunță crearea unui "fond social pentru climat", de 72 miliarde de euro, de împărțit pe șapte ani între cei 27 de membri, însă experții și ONG-urile consideră fondul cu totul insuficient.

In privința automobilelor electrice, care în momentul de față reprezintă 15% din totalul vehiculelor noi care intră în circulație, UE se angajează ca procentul să urce la 50% in 2030. Lobby-ul acelei părți a industriei constructoare de mașini care nu dorește, sau nu poate, să treacă cu totul la electricitate, insistă pe găsirea unor noi tipuri de combustibil alternativ, "ecologic".

O altă falie serioasă în pachetul de măsuri al Comisiei este aceea că, în dosarul transporturilor, propusa taxă de 40% pe kerosenul folosit de avioane se aplică doar zborurilor interne, între țările UE, și nu pe zborurile internaționale mai lungi și mai poluante. Chiar și așa, măsura propusă nu va intra în vigoare decât în... 2033.

Rămâne apoi chestiunea compatibilității măsurilor europene cu regulile mult mai suple ale Organizației Mondiale a Comerțului. Înfruntarea ecologică pentru salvarea planetei nu face decât să înceapă.

Revoltă internă în Comisie

Jean Quatremer, corespondentul cotidianului francez Libération la Bruxelles, a scris că opoziția a fost foarte mare chiar în interiorul Comisiei Europene: planul, opera șefei Comisiei Ursula von der Leyen, a fost foarte criticat de figuri grele ale Comisiei, precum francezul Thierry Breton, care se ocupă de piața internă, italianul Paolo Gentiloni (socialist), însărcinat cu economia, spaniolul Josep Borrell (socialist), șeful diplomației UE, sau luxemburghezul Nicolas Schmit (socialist), care se ocupă de sectorul muncii.

Dar lovitura cea dură pentru von der Leyen a fost pierderea a doi dintre cei mai fideli sprijinitori ai săi, membri ca și ea în PPE (Partidul popular european, conservatorii): vice-președintele Comisiei însărcinat cu economia, letonul Valdis Dombrovskis, niciodată până acum cunoscut pentru vreun curaj politic, dar mai ales comisarul însărcinat cu bugetul și administrația, adevărata mână dreaptă a lui von der Leyen, austriacul Johannes Hahn.

Johannes Hahn

Ba mai mult, Hahn a cerut un vot formal al comisarilor, ceea ce nu s-a mai întâmplat de vreo 20 de ani, și s-a opus cu totul pachetului de măsuri ecologice restrictive. Toți comisarii care au fost împotrivă au cerut ca acest lucru să fie trecut nominal și formal în procesul verbal, ceea ce iarăși este foarte rar…

Ba chiar, răsculații au profitat de asta pentru a spune ieri în ședință comună tot răul pe care îl gândesc despre von der Leyen, metodele ei de lucru, centralizarea abuzivă a Comisiei și brutalitatea cu care își exercită autoritatea șeful ei de cabinet!

****

Elemente din pachetul „verde” anunțat de Comisia Europeană în domeniul schimbărilor climatice se regăsesc deja, într-o formă sau alta, în diverse acorduri internaționale ratificate de R. Moldova, inclusiv Acordul de Asociere cu UE şi cel de la Paris privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Dacă ar îndeplini măcar o parte din angajamentele internaționale deja asumate, dar şi prevederile propriei legislații de mediu, racordată la directive europene, R. Moldova ar fi de nerecunoscut, constată ecologiștii. Numai că mediul a fost, de la independență încoace, printre cele mai neglijate domenii, dovadă fiind şi lipsa în ultimii ani a unui Minister responsabil exclusiv de acest sector.

Formaţiunea pro-occidentală Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) care recent a obţinut o majoritate covârșitoare în parlament şi ar urma să-şi asume guvernarea promite să schimbe această stare de fapt şi să includă ecologia în lista priorităţilor imediate.

Sunt asigurările date de președinta Centrului național de Mediu Ina Coşeru proaspăt aleasă deputată pe listele PAS. „Într-un nou guvern trebuie obligatoriu să punctăm această prioritate şi să începem să implementăm Acordul de Asociere şi tot ce e inclus în el, legile pe care le avem şi care au fost neglijate.”

Ina Coşeru precizează că în perspectivă R. Moldova ar avea nevoie de o strategie actualizată pentru protecţia mediului care să includă şi noile angajamente ale pactului „verde” european. Prioritățile imediate țin însă de protecția apelor, inclusiv epurarea celor uzate şi de managementul deșeuri. „Pentru R. Moldova este foarte important să avem sisteme de epurare a apelor uzate la nivel de oraşe, sate şi agenţi economici, ceea ce astăzi nu este şi noi transformăm apele noastre de suprafaţă în canale de canalizare. Când vorbim despre managementul deşeurilor, trebuie să înţelegem că legea deşeurilor nu trebuie să rămână doar pe hârtie, dar trebuie să contruim sisteme de colectare separată a deşeurilor, să promovăm reciclarea deşeurilor şi să începem să reciclăm la maxim posibil acele deşeuri care pot fi supuse reciclării şi să ducem la groapa de gunoi doar ceea ce nu poate fi reciclat. Şi a treia prioritate ar fi reîmpădurirea ţării.”

O altă prioritate este creşterea suprafețelor împădurire care astăzi sunt mult sub media europeană, precizează Ina Coşeru:

„Noi astăzi vorbim despre faptul că în R. Moldova este tot mai puţină apă, inclusiv potabilă, iar acest lucru se datorează inclusiv despăduririi. La moment avem doar 11% de păduri. Dacă comparăm, în ţările UE suprafaţa acoperită cu păduri este în medie de 40%. Noi suntem codași. Dacă vrem să reîntoarcem apa în R. Moldova, noi trebuie să împădurim. Dacă vrem să salvăm solurile noastre şi să le menţinem fertilitatea, noi trebuie să împădurim.”

În contextul intenţiei UE de a interzice treptat până în 2035 vânzarea mașinilor noi pe benzină și motorină, Ina Coşeru consideră că R. Moldova ar trebui să se grăbească să aprobe un plan de măsuri ce ar încuraja utilizarea mașinilor mai prietenoase mediului, care poluează mai puţin:

„Trebuie să avem planul nostru foarte bine determinat pentru următoarea perioadă pentru că la noi situaţia este aşa că am putea să ne alegem cu tot transportul care este interzis în UE să-l vedem pe teritoriul R. Moldova. Trebuie să avem măsuri legislative care să interzică acest lucru şi să promovăm transportul electric sau hibrid care este cu emisii reduse sau emisii zero, iar acest lucru să nu se refere doar la transportul personal, dar şi la cel public, pentru că el este foarte învechit”, afirmă președinta Centrului național de Mediu Ina Coşeru proaspăt aleasă deputată.

„Ecologizarea” parcului auto este o prioritate mai veche pe care şi-au asumat-o autoritățile moldovene. Numai că, în ultimii ani, au fost promovate mai multe măsuri, inclusiv bugetare, contrare acestui angajament, între care reducerea cotei scutirilor pentru importul de maşini prietenoase mediului sau ridicarea plafonului maxim de vechime a automobilelor aduse în ţară.