„Extinderea UE este o investiție în securitate”, iar „fără o Mare Neagră sigură nu poate exista o Europă sigură”, a spus comisara europeană Marta Kos, într-un mesaj video transmis Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre.
Organizat de ministerele de Externe și Apărare moldovean și ucrainean, evenimentul are loc sub egida Platformei Internaționale Crimeea și reunește delegații din peste de 30 de țări și organizații internaționale.
Kaja Kallas, șefa politicii externe și de securitate a UE, a spus într-un mesaj video separat că UE face investiții majore în aplicarea unei strategii de securitatea regională, inclusiv în consolidarea păcii în bazinul Mării Negre.
Chișinăul susține operaționalizarea Tribunalului de la Haga
Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a spus și el că extinderea UE în R. Moldova și Ucraina ar reprezenta „o investiție în securitate”.
Rusia este un generator de riscuri în regiunea Mării Negre, iar influențele sale hibride în R. Moldova se mențin, a mai spus oficialul moldovean.
Chișinăul sprijină „operaționalizarea Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei și înființarea Comisiei de reclamații”, iar aceste obiective se regăsesc pe lista de priorități ale R. Moldova pe durata în care țara candidată la aderarea la UE exercită președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.
„Crimeea este Ucraina”
Ministrul de Externe ucrainean, Andrii Sibiha, a pledat într-o intervenție online pentru restabilirea rutelor de aprovizionare prin Marea Neagră întrerupte de Rusia prin invazia sa în Ucraina.
Turcia, Ucraina, România, Bulgaria și R. Moldova se pot opune printr-o „prezență consolidată” unei influențe mari a Rusiei la Marea Neagră, a spus Sibiha, adăugând că „singura modalitate de a asigura stabilitate la Marea Neagră” este „eliberarea Crimeii”, peninsula ucraineană ocupată de Rusia în 2014.
„Crimeea este Ucraina”, a spus șeful diplomației ucrainene, cerând și el aderarea grabnică a Republicii Moldova și Ucrainei la UE.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Andri Sibiha, prezent în regim de videoconferință la cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea, Chișinău, 23 martie 2026
Cele două țări au devenit, împreună, candidate la aderare în 2022, după invazia rusească la scară în Ucraina, și au deschis negocierile tehnice de aderare, fiind încă în așteptarea lansării politice a negocierilor.
Secretarul general al Organizației Cooperării la Marea Neagră (OCMN), Lazăr Comănescu, a susținut că o „securitate [regională] puternică” este esențială pentru creșterea cooperării economice și asigurarea securității alimentare prin restabilirea rutelor maritime de transport. Comănescu, un diplomat din România, a spus că trebuie căutate puncte de coordonare pentru viitoarea reconstrucție a Ucrainei.
„Neutralitatea nu este o vestă antiglonț”
În discursul său, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a vorbit despre modernizarea armatei moldovene, spunând, între altele, că „neutralitatea nu este o vestă antiglonț” și că „suveranitatea și independența pot fi protejate prin alianțe puternice.”
Nosatîi a mai spus că R. Moldova va continua să investească în apărare și în contextul incidentelor tot mai frecvente când spațiul aerian național este încălcat de Rusia, iar trupele ruse staționate ilegal în stânga Nistrului reprezintă riscuri la adresa securității.
În cadrul Conferinței privind Securitatea Mării Negre sunt discutate, în patru paneluri, cele mai recente evoluții în domeniul securității în regiunea Mării Negre și sunt evaluate consecințele agresiunii militare ruse în Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te