Într-un comunicat de presă difuzat pe 20 februarie, poliția ucraineană i-a descris drept „agenți și combatanți”, dar nu a dat numărul celor reținuți. Aceștia ar fi fost recrutați de serviciile speciale rusești și trimiși în Ucraina pentru operațiuni de lichidare.
„S-a stabilit în mod credibil că printre persoanele care urmau să fie eliminate se numărau un jurnalist cunoscut, trecut în Rusia ca «extremist» și căutat”, se spune în comunicatul Poliției Naționale a Ucrainei.
Printre țintele presupușilor asasini s-ar mai fi numărat „șefii unei întreprinderi strategice de stat, militari activi ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina”.
Grupul de agenți ar fi fost coordonat de un „curator”, care ar fi „ținut legătura cu serviciile speciale rusești”. Curatorul ar fi cetățean moldovean, recrutat de serviciile speciale rusești, în timp ce se afla în Federația Rusă.
„După întoarcerea în Moldova, a sprijinit un grup pro-rus, ale cărui activități vizau destabilizarea țării și organizarea de proteste în masă în perioada 2022-2023”, se spune în comunicatul ucrainean.
Protestele antiguvernamentale din acei ani, la Chișinău, au fost organizate de Partidul Șor, scos ulterior în afara legii printr-o decizie a Curții Constituționale, pe motiv că a încercat destabilizarea țării în interesul Rusiei.
Ce spun autoritățile moldovene
Poliția moldoveană anunțase operațiunea contra presupusului grup de asasini în dimineața de 19 februarie, fără să dea detalii.
Pe 20 februarie, Inspectoratul General al Poliției a anunțat într-un comunicat că schema de lichidare a unor jurnaliști și politicieni din Ucraina pusă la cale a fost plănuită în câteva etape, pregătirile începând în decembrie 2025.
Au fost identificate până acum 11 persoane „cu rol de asasini în Ucraina”, iar executarea omorurilor presupuneau împușcarea sau aruncarea în aer a automobilului țintelor.
Poliția moldoveană a mai precizat că bănuitul principal este un bărbat din Chișinău de 30 de ani, care a fost condamnat în Rusia pentru trafic de droguri, dar a fost transferat în Moldova pentru ispășirea pedepsei.
Președinția de la Chișinău a anunțat o decizie a șefei statului, Maia Sandu, de a revoca un decret prin care a fost grațiat, în aprilie 2022, cetățeanul Nicolai Șepeli despre care „Ziarul de Gardă” a scris, citând surse din Președinție, că ar fi unul dintre cei vizați în acțiunile oamenilor legii din Moldova și Ucraina.
Șepeli fusese condamnat în 2017 de o instanță din regiunea Belgorod (Rusia) și apoi transferat în R. Moldova pentru ispășirea pedepsei printr-o încheiere a Judecătoriei Chișinău, sectorul Buiucani sub condiția unei conduite corespunzătoare pe perioada de probațiune.
Alte persoane reținute în Moldova sunt doi concubini și un alt tânăr. Cei 10 recrutați care ar fi lucrat la pregătirea schemei de asasinare în Ucraina sunt cu vârstele cuprinse între 19 și 43 de ani, fiind din Chișinău, Comrat, Orhei și Tighina.
Procurorii moldoveni le-au prezentat învinuiri celor patru reținuți în Moldova, în vederea aplicării arestului preventiv pentru 30 de zile în vederea continuării investigațiilor.
Detaliile conspirației
Reprezentanții serviciilor speciale ale Federației Ruse ar fi promis recompense de sute de mii de dolari, care urma a fi plătită în criptomonedă, pentru lichidarea unor ținte în Ucraina, a mai spus poliția ucraineană, prezentând drept dovezi interceptări ale comunicațiilor ca cea din imaginea de mai sus.
„Serviciile de informații ruse ar fi promis sute de mii de dolari pentru aceste crime, inclusiv 100.000 de dolari pentru asasinarea unui ofițer de carieră”, se spune în comunicatul ucrainean.
„Curatorul” racolat de ruși ar fi cel care a organizat gruparea de atac moldoveană, atrăgând în operațiune „complici cu vârsta sub 25 de ani, care la rândul lor au recrutat tineri, adesea studenți ai instituțiilor militare, pentru misiuni în străinătate”.
Acesta a fost reținut de autoritățile moldovene, pe 19 februarie, împreună cu „alți suspecți”.
„În Ucraina, au fost efectuate percheziții la Kiev și Odesa, unde au fost ridicate echipamente de comunicații, arme și alte probe, iar membri ai grupării au fost reținuți”, se mai spune în comunicatele poliției ucrainene și a celei moldovene.
Autoritățile ucrainene mai spus că Operațiunea Enigma 2.0 a fost desfășurată sub egida Europol și Interpol, iar la ea a luat parte, în Ucraina, Departamentul pentru Investigații Strategice și Departamentul Principal de Investigații al Poliției Naționale, precum și Serviciul de Securitate al Ucrainei. În R. Moldova au participat Direcția combaterea criminalității organizate și cei de urmărire penală ai Inspectoratului Național de Investigații, Procuratura pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale, brigada de poliție cu destinație specială, „Fulger”.
Operațiuni comune și în trecut
Nu este prima dată când forțele de ordine din Ucraina și Moldova intervin în operațiuni mixte. De exemplu, în noiembrie 2025, autoritățile ucrainene au deschis, în premieră, un dosar penal pentru mercenariat în privința unui cetățean moldovean, care ar fi luptat în estul Ucrainei, în gruparea militară privată ruse „Wagner”.
Moldoveanul, cu indicativul de apel „Suvid”, ar fi participat la luptele din zona orașului Bahmut, inclusiv în cele cunoscute sub numele de „măcelul de la Bahmut”, fiind decorat pentru asta cu distincții ale statului rus și de ale grupării „Wagner”.
Cazul fusese documentat în cea de-a doua fază a unei operațiuni internaționale („Răzbunătorii-2”), desfășurate pe 29 octombrie 2025 de Poliția Ucrainei și de Poliția Republicii Moldova. Atunci au fost făcute 68 de percheziții: 38 în Ucraina și 30 în Moldova – cu participarea a peste 350 de ofițeri.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
