UE vrea să folosească activele înghețate ale Rusiei pentru reconstrucția Ucrainei

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană va propune un plan pentru a folosi profiturile generate de cele peste 200 de miliarde de euro din activele Băncii Centrale a Rusiei, înghețate în UE pentru a plăti reconstrucția Ucrainei.

„Vom veni cu o propunere pentru aceste active înainte de vacanța de vară”, a spus ea miercuri, 21 iunie, în prima zi a conferinței internaționale pentru reconstrucția Ucrainei de la Londra, luând prin surprindere pe majoritatea participanților, remarcă AP.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, vorbind la conferința pentru reconstrucția Ucrainei, Londra, 21 iunie 2023.

Ideea în sine nu este nouă, se discută de peste un an, dar este pentru prima dată că Uniunea Europeană pare să aibă un plan, chiar dacă numai sub forma unei propuneri, care trebuie încă negociată și agreată de toate țările membre.

Problema este complicată din punct de vedere financiar și juridic și poate provoca tensiuni politice.

De unde vin banii

La câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Canada și alte state au înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari, bani ai Băncii Centrale a Rusiei, una din primele sancțiuni impuse Moscovei pentru agresiunea sa neprovocată. La care se adaugă activele unor ruși, sancționați pentru participarea sau susținerea invaziei.

Între timp, Uniunea Europeană a confirmat că activele înghețate pe teritoriul ei sunt estimate la peste 200 de miliarde de euro, la care se mai adaugă alte 20 de miliarde de euro aparținând persoanelor fizice cu cetățenie rusă.

„(...) este important (...) să știi cât de mult este în numerar, cât sunt în alte tipuri de active și apoi desigur, [pe cât de mult] te poți baza”, explica recent Anders Ahnlid, diplomatul suedez care coordonează discuțiilor din cadrul UE privind soarta activelor rusești înghețate. „Dacă ai 100 de miliarde [de euro] și obții un profit de 3%, știi pe ce sumă te poți baza, pe an, pentru reconstrucție”, a mai spus el într-un interviu cu televiziunea americană CBS.

Aceste active generează profit, care se reinvestește. Activele în sine sunt protejate de dreptul internațional, dar Uniunea Europeană caută modalități de a folosi profiturile.

Ai cui sunt banii, cine-i poate folosi

„Juridic este o problemă foarte complexă (...) care va genera multe discuții între statele membre (...) dar sper că vom putea găsi o soluție”, a declarat miercuri vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisar pentru economie, citat de Politico.

„Pe de o parte, este o chestiune de drept internațional : Rusia, ca stat agresor, trbuie să plătească pentru daunele pe care le provoacă”, a spus Dombrovskis. „Dar, pe de altă parte, este vorba și de banii contribuabililor din UE. Cu cât investim mai mult din activele Rusiei în reconstrucția Ucrainei, cu atât este nevoie de mai puține finanțări din partea UE”.

Se discută două opțiuni, relatează Politico după ce a văzut propunerea europeană:

1. Banii înghețai să fie investiți, profiturile să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei. În aceste condiții însă, Uniunea Europeană ar fi responsabilă și pentru eventuale pierderi.
2. Să impoziteze „profiturile neașteptate/excepționale” realizate cu aceste active („windfall profit tax”) de firmele care le dețin/administrează.

Se pare că a doua opțiune ar fi mai acceptabilă pentru țările membre, a declarat Anders Ahnlid, diplomatul suedez însărcinat cu coordonarea discuțiilor, deși juridic, ambele sunt problematice.

Banca Centrală Europeană a avertizat miercuri despre riscurile juridice, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene.

Coordonatorul diplomației europene, Josep Borrell a spus și el că „va înainta oficial [Consiliului European] orice propunere numai după ce (...) există sprijin din partea statelor membre.

Propunerea va fi discutată la summitul UE de săptămâna viitoare.

Alte promisiuni pentru refacerea Ucrainei

La conferința internațională pentru reconstrucția Ucrainei, care a avut loc la Londra, au participat peste 60 de țări.

Banca Mondială a estimat costul reconstrucției Ucrainei la peste 400 de miliarde de dolari, cifră care crește zilnic pe măsură ce crește și bilanțul distrugerilor provocate de război.

Invazia rusă în Ucraina: Un an în imagini

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Statele Unite vor acorda mai mult de 1,3 miliarde de dolari în ajutoare noi, inclusiv peste 500 de milioane de dolari pentru refacerea și îmbunătățirea rețelei energetice, distrusă parțial de atacurile rusești.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri un sprijin de 50 de miliarde de euro până în 2027, în timp ce Marea Britanie a promis ajutoare în valoarea de peste 300 de milioane de dolari în ajutor, la care se adaugă 3,8 miliarde de dolari în garanții pentru împrumuturi ale Băncii Mondiale pentru Ucraina. Germania a anunțat 381 de milioane de euro) în ajutor umanitar.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a adresat miercuri delegaților prin video conferință, a spus că țara sa are nevoie de acțiuni concrete, nu doar de promisiuni.

„Trebuie să trecem de la viziuni la acorduri și de la acorduri la proiecte reale”, a spus el.

Joi, 22 iunie, Von der Leyen a mai anunțat încă 1,5 miliarde de euro asistență macrofinanciară pentru Ucraina. Banii sunt gândiți „să mențină pe linia de plutire serviciile și infrastructura Ucrainei, care luptă pentru libertate. Vor mai fi [ și alte ajutoare]", a scris von der Leyen pe Twitter.