Linkuri accesibilitate

Active rusești înghețate: Marea Britanie dă un semnal puternic în sprijinul Ucrainei


Premierul britanic Rishi Sunak și președintele ucrainean Volodomir Zelenski la reședința de vară a premierului, Buckinghamshire, Marea Britanie, 15 mai 2023
Premierul britanic Rishi Sunak și președintele ucrainean Volodomir Zelenski la reședința de vară a premierului, Buckinghamshire, Marea Britanie, 15 mai 2023

Marea Britanie va reține banii înghețați în baza sancțiunilor până ce Rusia plătește despăgubiri Ucrainei.

Guvernul britanic a anunțat luni, 19 iunie că vrea să adopte noi legi care să-i permită să țină înghețate active rusești aflate acum sub sancțiuni, până ce Moscova este de acord să plătească despăgubiri Ucrainei, relatează Reuters.

Dacă sunt adoptate, noile legi reprezintă nu numai o înăsprire a sancțiunilor dar și o modalitatea de a „forța” eventual donarea acestor active pentru reconstrucția Ucrainei. Deși actul de donație nu va duce la ridicarea sancțiunilor individuale.

Proiectele deschide într-un fel calea spre eventuala confiscare a activelor, remarcă The Guardian, o măsură respinsă până acum de multe țări occidentale pentru că ar putea crea un precedent periculos, permițând ca și active occidentale în străinătate să fie confiscate. Guvernul britanic a precizat însă că noile legi nu echivalează cu confiscarea, singurele persoane care ar putea fi forțate la ceva fiind doar cele împotriva cărora există dovezi de acțiuni criminale.

Guvernul britanic este primul care pregătește astfel de măsuri, și recunoaște că înainte de a le pune în aplicare, va mai fi nevoie de discuții și consultări cu țările aliate.

Noile măsuri vor obliga totodată oricare persoană aflată pe lista de sancțiuni impuse ca urmare a invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina, să dezvăluie toate activele pe care le deține în Marea Britanie. În caz contrat riscă amenzi sau înghețarea bunurilor.

Planurile au fost anunțate în timp ce Marea Britanie se pregătește să găzduiască săptămâna aceasta o conferință a donatorilor pentru Ucraina. Discuțiile se vor concentra pe eforturile internaționale vizând refacerea Ucrainei dar și pe modalitățile cele mai eficiente de a implica sectorul privat în aceste eforturi, mai relatează Reuters.

De la invadarea Ucrainei anul trecut, Marea Britanie a înghețat active în valoarea de peste 23 de miliarde de dolari și a sancționat peste 1.550 de ruși, inclusiv pe Roman Abramovici, fostul proprietar al clubului de fotbal Chelsea.

Ministrul britanic de externe James Cleverly a declarat că nevoile Ucrainei, când vine vorba de reconstrucție, vor fi „imense”, iar noile măsuri „vor asigura că Rusia plătește pentru refacerea țării pe care a atacat-o fără nici o provocare”.

Noua legislație va permite guvernului britanic să prelungească menținerea în vigoare a sancțiunilor, modificând scopul acestor. Pentru moment, scopul lor este de a pedepsi Rusia pentru invazia neprovocată din Ucraina, dar noua legislație prevede că sancțiunile pot fi utilizate și pentru a solicita Rusiei despăgubiri.

Costul estimat al reconstrucției și redresării Ucrainei este acum de peste 400 de miliarde de dolari, conform calculelor Băncii Mondiale, Națiunilor Unite, Comisia Europeană și Ucrainei.

Ministrul britanic de finanțe, Jeremy Hunt, a spus că „Rusia lui Putin trebuie să-și asume responsabilitatea financiară pentru devastările provocate în Ucraina”, iar prin noile măsuri, Marea Britanie arată că este „pregătită și capabilă să găsească noi căi pentru a se asigura că banii rușilor ajung la poporul ucrainean”.

Noile legi prevăd și că persoanele sancționate pot dona benevol banii înghețați pentru reconstrucția Ucrainei. Guvernul britanic a precizat că nu va exista nicio constrângere, dar persoanele vizate nu vor beneficia nici de vreo scutire de sancțiuni în schimbul unei donații.

Detalii despre modul în care va fi organizat fondul menit să distribuie banii din donații vor fi făcute publice mai târziu.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG