Într-un interviu amplu acordat la 14 iunie Serviciului ucrainean al RFE/RL, fostul oficial de rang înalt al NATO a mai spus că se așteaptă ca, la summitul alianței militare care va avea loc luna viitoare, să se folosească termeni clari și fără echivoc în privința sprijinului pe termen lung pentru Ucraina. De asemenea să se recunoască importanța de a avea Ucraina ca membru.
Măsuri de securitate mai stricte
Președintele Cehiei a declarat că, deși empatizează cu rușii din afara țării care se confruntă cu greutăți din cauza deciziei Moscovei de a lansa o invazie la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, decizie pe care este posibil să nu o susțină, „dat fiind că ne confruntăm cu un război în desfășurare, măsurile de securitate legate de cetățenii ruși ar trebui să fie mai stricte decât în vremuri normale".
„Toți rușii care trăiesc în țările occidentale ar trebui să fie monitorizați mult mai mult decât în trecut, deoarece sunt cetățeni ai unei națiuni care conduce un război agresiv.... Acesta este pur și simplu costul războiului”, a spus el.
Pavel a adăugat că, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, descendenții japonezilor care trăiau în Statele Unite au fost supuși și ei „unui regim strict de monitorizare”.
O purtătoare de cuvânt a președintelui Pavel a spus că o majoritate semnificativă a cetățenilor ruși îl susțin pe președintele Vladimir Putin, agresiunea împotriva Ucrainei și chiar atacurile asupra țintelor civile.
„Având în vedere aceste circumstanțe, ar fi un eșec total al serviciilor noastre de securitate și o amenințare la adresa securității propriilor cetățeni dacă aceste [servicii de securitate] nu acordă o atenție sporită comunității rusești care trăiește în țara noastră”, a spus purtătoarea de cuvânt, Marketa Rehakova, într-un răspuns trimis prin e-mail. Ea a adăugat că aceasta abordare se aplică nu în cazul tuturor, ci în cazul „celor care prezintă factori de risc”.
Trimiterea la cetățenii japonezi din Statele Unite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost făcută pentru a arăta că „măsurile restrictive față de cetățenii țărilor ostile nu sunt ceva nou și au fost aplicate în trecut, chiar dacă într-un mod mai dur”, iar președintele Pavel nu a spus că aceleași măsuri ar trebui luate acum și nu a avut deloc în vedere „internarea sau vreun tip de persecuție”.
Lagărele de internare îngrădite cu sârmă ghimpată și păzite de militari au fost înființate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de către președintele american Franklin D. Roosevelt, unde au fost încarcerate persoane de origine japoneză, inclusiv cetățeni americani. Aproximativ 120.000 de persoane - dintre care majoritatea erau cetățeni americani - au fost afectate de această măsură, pentru care guvernul SUA și-a cerut ulterior scuze și a plătit despăgubiri în valoare de peste 1,6 miliarde de dolari.
Susținere fermă pentru Ucraina
În interviul acordat Serviciului ucrainean al RFE/RL la 14 iunie, în care a abordat, de asemenea, starea armatei și a reconstrucției Ucrainei, Pavel a declarat că sprijinul exprimat pentru Ucraina atunci când liderii NATO se vor reuni la 11-12 iulie la Vilnius, Lituania - la care este așteptată prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski - va evidenția importanța evenimentului.
„Ceea ce mă aștept este o declarație fermă pentru sprijinul pe termen lung pentru Ucraina. Văd o serie de țări care se pun de acord asupra unui plan de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, care nu se va baza pe contribuții punctuale, ci pe o procedură pe termen lung atent planificată”, a afirmat Pavel în timpul interviului de la sediul din Praga al postului de radio finanțat de guvernul american.
După ce președintele Vladimir Putin a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, oficialii ruși au declarat că una dintre justificările agresiunii este îngrijorarea că Ucraina se îndreaptă către aderarea la alianța militară.
Unele țări post-sovietice precum Ucraina, Georgia și Moldova au căutat timp de decenii să se distanțeze de Moscova, dar tot ce au primit au fost promisiuni vagi, care au fost departe de un angajament de aderare. Toate acestea s-au schimbat odată cu războiul din Ucraina, iar Zelenski a făcut presiuni asupra Alianței nord-atlantice pentru aderare. El a afirmat recent că țara sa este „pregătită să adere” și că alianța trebuie să ia la summitul de la Vilnius o decizie cu privire la aderarea Ucrainei.
Pavel, a cărui țară a aderat la NATO în martie 1999, a declarat că, deși procesul de aderare nu poate începe atunci când o țară este încă în război, el ar saluta „un limbaj clar” cu privire la viitoarea aderare, odată ce războiul se va încheia.
„Cred cu tărie că toți liderii vor înțelege că a avea Ucraina la bord - atât în NATO, cât și în UE - este probabil singura garanție pentru a asigura stabilitatea în această regiune, pentru a face atât NATO, cât și UE mai puternice și pentru a ține la distanță Rusia și politicile sale agresive", a spus el.
El a spus că a auzit două scenarii cu privire la modul în care NATO va proceda în chestiunea aderării Ucrainei. Unul este acela de a folosi garanții precum cele oferite Finlandei între demersul inițial de aderare și ratificarea acesteia în aprilie.
O altă variantă ar fi asemănătoare garanțiilor de securitate pe care NATO le oferă Israelului, a spus el, prognozând că rezultatul final va depinde probabil de cât de mult vor fi dispuse țările să se angajeze.
„Dacă punem pe hârtie ceea ce facem deja pentru Ucraina, inclusiv un plan pe termen lung, mi se pare o garanție”, a spus președintele ceh.
În calitate de președinte al Comitetului militar al NATO, Pavel a vizitat Ucraina de cel puțin trei ori și a observat progresele pe care le face armata ucraineană. Acest progres nu a făcut decât să se accelereze de când a început războiul în februarie 2022, a spus el.
El a spus că, dacă ar fi fost membră a alianței în prezent, armata ucraineană ar fi „fără îndoială cea mai experimentată armată din NATO”. El a adăugat că, din punct de vedere tehnic și procedural, armata ucraineană va fi foarte curând va fi pregătită pentru aderarea la NATO.
Pavel mai spune că, totuși, există un dezavantaj în a avea acum în arsenalul său echipamente atât de diverse, iar când războiul se va încheia va trebui să existe o „stabilizare și unificare a echipamentelor”. Dar el a numit acest lucru „o problemă tehnică” care este eclipsată de hotărârea cu care luptă soldații ucraineni.
Operațiuni de tatonare
Rugat să evalueze primele zile ale contraofensivei ucrainene, Pavel a spus că le-ar numi „operațiuni de tatonare”, deoarece consideră că „adevărata contraofensivă” nu a început încă.
Trecând la aspirațiile de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, Pavel a spus deja că el vede în Ucraina un viitor membru și că ar lega aderarea de reconstrucția postbelică.
Perioada de aderare pentru orice țară aspirantă presupune ca acel candidatul să îndeplinească obiective succesive care pot fi folosite în cadrul procesului de reconstrucție, a spus el. Republica Cehă a inițiat deja un dialog privind modul în care își poate oferi experiența și resursele în ceea ce privește reconstrucția, iar Pavel spune că, cu cât proiectele încep mai devreme, cu atât mai bine pentru ambele părți.
Întrebat despre preocupările legate de faptul că China va juca un rol supradimensionat în reconstrucția Ucrainei, Pavel a spus că bănuiește că China va fi mai activă în această fază decât a fost în încercarea de a-și folosi influența asupra Rusiei pentru a preveni războiul. „Va trebui să fim cu ochii pe acest efort, deoarece este clar că China nu o va face din motive umanitare, ci pur și simplu pentru a obține influență și control.”
El a spus că regretă faptul că China nu și-a asumat un rol mai activ încă de la început - pe de o parte, descurajând Rusia să continue agresiunea, iar pe de altă parte, folosindu-și statura internațională pentru a veni cu propuneri de pace viabile.
„China nu și-a asumat acest risc. Cred că China ia decizii doar în propriul interes”, a declarat el. „Se folosește de acest conflict... pentru a obține o poziție mai puternică la nivel global”.
