Institutul Internațional pentru Studierea Păcii de la Stockholm (SIPRI) a avertizat, în raportul anual publicat luni, 12 iunie, că „lumea intră în derivă”.
Există mai multe focoase nucleare utilizabile în stocurile militare din lume decât anul trecut, iar pe fundalul războiului din Ucraina provocat de invazia Rusiei, comunicarea și relațiile dintre principalele puteri nucleare se află la cel mai scăzut punct din ultimele decenii, avertizează SIPRI.
„Suntem în derivă într-una dintre cele mai periculoase perioade din istoria omenirii”, a spus Dan Smith, director SIPRI.
„Guvernele lumii trebuie să găsească modalități de a coopera pentru a calma tensiunile geopolitice, pentru a încetini cursele înarmărilor și pentru a face față problemelor acute legate de încălzirea globală.”
Evaluarea anuală a stării arsenalelor nucleare și a dezarmării, efectuată de SIPRI, arată că în ianuarie 2023 existau aproximativ 9576 de focoase în stocurile militare, care ar putea fi utilizate.
Această cifră reprezintă o creștere cu încă 86 de focoase din ianuarie 2022.
Diplomația nucleară nu mai funcționează
În total, în lume sunt peste 12.500 de focoase nucleare, inclusiv cele pe care Statele Unite și Rusia urmează să le dezafecteze.
Raportul contată însă că „la nivel global, dezafectarea focoaselor nucleare operaționale pare să fi stagnat, iar numărul acestora crește din nou”.
„În această perioadă de mare tensiune geopolitică și neîncredere, cu canalele de comunicare între rivalii cu arme nucleare închise sau abia funcționale, riscurile de calcul greșit, neînțelegere sau accident sunt inacceptabil de mari”, a mai spus directorul SIPRI, Dan Smith.
„Trebuie restabilite urgent diplomația nucleară și controlul internațional asupra arsenalelor nucleare”, a adăugat el, citat de DPA.
Statele Unite și Rusia = 90% din armele nucleare
Rusia și Statele Unite dețin împreună aproape 90% din toate armele nucleare, iar SIPRI spune că dimensiunile arsenalelor respective par să fi rămas relativ stabile în 2022.
Din cele 9.576 de focoase care potențial pot fi utilizate, aproximativ 2.000 dintre ele, aproape toate aparținând Rusiei sau SUA, sunt ținute în stare de alertă operațională ridicată. Asta însemna că au fost montate pe rachete sau ținute la baze aeriene care găzduiesc bombardiere nucleare care pot transporta astfel de arme.
Există nouă state cu arme nucleare în lume, și anume, SUA, Rusia, Marea Britanie, Franța, China, India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel, precizează Reuters.
Impactul războiului din Ucraina
Moscova și Washington-ul se confruntă din nou, indirect, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, începută în februarie anul trecut. Relațiile dintre cele două puteri nucleare sunt la cel mai jos nivel de la încheierea Războiului Rece și destrămarea URSS.
La începutul acestui an, în februarie, Rusia și-a suspendat participarea la noul tratat START („New START”), sigurul acord de control al armelor care mai exista între Statele Unite și Moscova.
Noul START, semnat în 2010, a permis inspecțiile site-urilor de arme și schimbul de informații cu privire la amplasarea rachetelor balistice intercontinentale și submarine.
SUA și Rusia dețin împreună aproape 90% din toate armele nucleare, potrivit SIPRI iar volumul acestor arsenale sau al focoaselor utilizabile pare să fi rămas relativ stabil în 2022. Institutul de la Stockholm constată însă că de ambele părți a scăzut dramatic transparența cu privire la forțele nucleare.
Arme nucleare rusești în Belarus
Săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin anunța, în cadrul unei întrevederi cu omologul său de la Minsk, că va începe desfășurarea de arme nucleare în Belarus la începutul lunii iulie, când instalațiile necesare sunt pregătite. A fost prima dată când președintele Rusiei a sugerat un interval de timp specific pentru planurile sale, anunțate încă din martie, de a desfășura „arme nucleare tactice” în Belarus, la granița de nord a Ucrainei.
„Pe 7 sau 8 iulie se vor face pregătirile pentru instalațiile [nucleare] corespunzătoare și vom începe imediat activitățile privind desfășurarea tipului corespunzător de arme pe teritoriul dumneavoastră”, a spus Putin.
Anunțul a venit în timp ce forțele ucrainene începuseră contraofensiva pentru a recupera regiunile ocupate de la trupele rusești în sudul și estul țării.
Recent, într-un interviu cu redacția georgiană a RFE/RL, expertul militar american Kevin Ryan, general în rezervă, avertiza că „nimeni, nici Occidentul, nici Ucraina, nici China (de care Rusia are nevoie), nici cercul restrâns de consilieri de la Kremlin sau comandanții militari ruși, nu poate influența eventuala decizie a lui Putin de a folosi arme nucleare, tactice sau tradiționale, în acest război. Sau de a nu le folosi.”
Crește arsenalul nuclear al Chinei
Arsenalul nuclear al Chinei a crescut de la 350 de focoase în ianuarie 2022 la 410 în ianuarie 2023 și este de așteptat să continue să crească, potrivit raportului SIPRI.
Se crede că arsenalul de arme nucleare al Marii Britanii a rămas același în 2022 dar se așteaptă o creștere, după ce guvernul britanic a anunțat încă din 2021 că își ridică limita de la 225 la 260 de focoase.
India și Pakistanul par să-și extindă și ele arsenalele nucleare. India pare să pună accent pe armele cu rază mai lungă de acțiune, inclusiv pe cele capabile să atingă ținte în toată China, potrivit raportului SIPRI.
Coreea de Nord continuă să acorde prioritate programului său nuclear militar ca parte centrală a strategiei de securitate națională, în timp ce Israelul, care nu recunoaște public că ar avea arme nucleare, pare să își extindă și arsenalul.
Într-un raport separat publicat tot luni, 12 iunie, Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) cu sediul la Geneva a declarat că cele nouă țări nucleare ale lumii au cheltuit anul trecut aproape 83 de miliarde de dolari pentru modernizarea și extinderea arsenalelor nucleare.
Raportul ICAN spunea că Statele Unite au cheltuit 43,7 miliarde de dolari, mai mult decât toate celelalte state cu arme nucleare la un loc.
China și Rusia au fost al doilea și al treilea cel mai mare consumator de arme nucleare, cu cheltuieli de 11,7 miliarde de dolari, respectiv 9,6 miliarde de dolari.
