Linkuri accesibilitate

Sondaj | „Să ținem America aproape, Rusia la pământ și China cât mai departe”


Președintele Chinei Xi Jinping și președintele Rusiei Vladimir Putin la dineul de stat găzduit de Președintele Rusiei, Moscova, Rusia, 21 martie 2023.
Președintele Chinei Xi Jinping și președintele Rusiei Vladimir Putin la dineul de stat găzduit de Președintele Rusiei, Moscova, Rusia, 21 martie 2023.

Aproape trei sferturi dintre europeni – 74% – cred că continentul ar trebui să-și reducă dependența militară de SUA și să investească în propriile capacități defensive, iar după războiul din Ucraina, mai bine de jumătate ar vrea să se reia un fel de relații cu Rusia, arată un nou raport publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

Intitulat „Să ținem America aproape, Rusia la pământ și China cât mai departe”, raportul, bazat pe un sondaj cu 16.168 de respondenți din 11 țări, arată, de asemenea, că majoritățile din fiecare țară chestionată doresc ca Europa să rămână neutră în orice conflict între Statele Unite și China cu privire la Taiwan.

Atitudine circumspectă față de China

Patruzeci și trei la sută dintre europeni văd în China un „partener necesar”, în timp ce 35% văd Beijing-ul ca un „rival” sau un „adversar” al țării lor, se arată în raport.

„Cetățenii europeni aspiră să rămână neutri într-un conflict SUA-China și sunt reticenți în a elimina riscul potențial reprezentat de China, chiar dacă recunosc unele riscuri în prezența economică masivă a Chinei în Europa”, se arată în raport.

Dacă Beijing-ul ar decide însă să livreze Rusiei muniție și arme, lucrurile s-ar schimba: 41% din europeni (față de 33%) ar fi gata să sancționeze China, chiar dacă asta ar însemna deteriorarea gravă a propriilor economii.

Respondenții se opun, de asemenea, și perspectivei ca firme chineze că dețină sau controleze element cheie de infrastructură în Europa, cu ar fi poduri sau porturi (65 la sută împotrivă), companii de tehnologie (52 la sută împotrivă ) și chiar un ziar din țara lor (58 la sută).

Un aliat cheie al Moscovei, China caută să se prezinte drept un intermediar neutru în războiului din Ucraina, dar liderii occidentali au criticat încercările Beijing-ului de a media în acest conflict, acuzând China că sprijină defapt interesele Rusiei.

Relațiile cu Rusia și războiul din Ucraina

Raportul ECFR arată că europenii „rămân uniți în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei” în războiul pornit de invazia neprovocată a Rusiei, dar deocamdată au „opinii diferite cu privire la tipul de relație pe care ar trebui să o aibă Europa cu Rusia după război”.

Sondajul de opinie, care stă la baza raportului, a fost efectuat în aprilie 2023, în 11 state membre UE: Austria, Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Spania și Suedia.

Relația Europei cu Rusia a trecut printr-o schimbare majoră, la nivelul elitelor politice dar și a opinie publice, remarcă autorii raportului.

În cele mai multe din țările incluse în sondaj, majoritatea este de acord că Rusia este „adversarul” țării lor, și al Europei. Opiniile cele mai negative la adresa Rusiei se înregistrează în Polonia, Suedia, Danemarca, Olanda și Germania.

Numai în Bulgaria, majoritatea vede în Rusia un „aliat” (18%) sau „partener” (47%). Situație care se repetă și în Ungaria, dar numai când întrebarea a fost despre relația Rusiei cu țara lor.

Unitatea de păreri dispare însă când vine vorba de relațiile cu Rusia după terminarea războiului din Ucraina.

În toate țările, 50% sau mai mult sunt pentru reluarea unor relații cu Rusia, dacă războiul se încheie printr-o pace negociată. Cu toate acestea, există diferențe evidente de atitudine: în Polonia, 39% sunt dispuși să pună capăt tuturor relațiilor cu Rusia. Pe de altă parte, o majoritate din Bulgaria, aproximativ o treime dintre austrieci și maghiari și un sfert dintre germani se gândesc deja la restabilirea unei relații de cooperare deplină cu Rusia după război.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG