Partidele și mișcările extremiste sau anti-sistem obțin o mare aderență în societate în perioada marilor crize economice, politice sau sanitare.
Teoria politică se confirmă și în cazul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care în 15 luni a reușit să urce de la 1 procent în intenția de vot, septembrie 2020, la aproape 20%, decembrie 2021.
AUR respinge eticheta de partid „extremist”, dar și-o asumă pe cea de „partid anti-sistem”. Într-un sondaj Avangarde, comandat de PSD, PNL este cotat cu 18%, iar AUR cu 17%.
### Vezi și... ### România: Schimbare de ton între partidele din fosta coaliție (G4Media/sondaj INSCOP)Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a reușit să ia fața Pro România, PMP și ALDE la alegerile parlamentare. Intră în prezent în concurență cu PNL și USR și aspiră să depășească PSD.
Prăbușirea PNL în sondaje, partidul trecând pe locul al treilea, conform sondajelor consultate de Europa Liberă, și stagnarea USR au permis AUR să capitalizeze puncte electorale, dar să atragă și o parte din societate care nu era captată de zona politică.
Caracterizat de adversarii politici drept un partid cu „tendințe fasciste”, declarația îi aparține fostului lider USR, Dan Barna. AUR a plusat în acest an la agresivitate în Parlament, dar și pe rețelele sociale.
### Vezi și... ### În aer pluteşte… agresivitateaHate-speechul dus la un nivel fără precedent, potrivit Alinei Gorghiu (PNL), a ajutat partidul condus de George Simion să se facă vizibil și să obțină impact pe rețelele de socializare. Violența verbală s-a regăsit și pe holurile Parlamentului, când foarte puțin a lipsit să se ajungă de la altercații la dispute fizice.
Deputatul Dan Tănasă a fost protagonistul unui astfel de episod, în timp ce Diana Șoșoacă a sfidat permanent prin atitudinea sa din Senat și refuzul de a purta masca obligatorie. George Simion și aleșii AUR au luat de câteva ori cu asalt comisiile din Parlament, spre uimirea colegilor de la alte grupuri care au acuzat comportamentul agresiv.
Mai multe informații AICI