Un proiect guvernamental controversat: incinerarea anvelopelor

„Zero deșeuri”, declara încă în decembrie ministra mediului, Iuliana Cantaragiu, într-un interviu cu Europa Liberă. rezumând viziunea sa în ceea ce privește munții de gunoaie care sufocă localitățile din R.Moldova.

Un proiect guvernamental controversat: incinerarea anvelopelor

Incinerarea anvelopelor uzate, care va fi permisă din nou după aproape cinci ani, se înscrie în această politică de mediu – desigur, în măsura în care se rezolvă problema colectării (este o cantitate impresionantă de anvelope uzate, la peste un milion de vehicule înregistrate) și problema controlului drastic al emisiilor de gaze nocive rezultate din arderea pneurilor.

Iuliana Cantaragiu (ministru): În 2022 vrem să facem ordine în haosul care există acum

Singura societate comercială care teoretic ar avea capacitatea să incinereze eficient anvelopele și să filtreze gazele nocive rezultate este uzina de ciment Lafarge, de la Rezina. Teoria nu se potrivește însă cu realitatea, se plâng locuitorii din zonă.

Un grup de deputați ai partidului de la guvernare, PAS, s-a deplasat sâmbătă și duminica la Mateuți și Păpăuți, raionul Rezina, încercând să aplaneze un conflict local care a căpătat amploare națională. Uzina de ciment de la Rezina ar putea fi autorizată să incinereze anvelope uzate, dacă inițiativa guvernării va fi votată și în a doua lectură, doar că localnicii se opun, invocând calitatea proastă a aerului. Deputații au fost luați la întrebări anume la acest capitol.

Singur în faţa gunoiului tuturor

În Mateuți există o stație de monitorizare a aerului atmosferic, numai că din 2018 nu mai funcționează, la nivel central nimeni nu cunoaște care este situația emisiilor, situație resimțită zi de zi de localnici, povestește primarul Angela Ursachi. Ea spune că este uimită cum Ministerul Mediului și deputați ce se consideră experți în mediu nu sunt la curent cu situația la zi, dar promovează incinerarea anvelopelor. Primarul susține că cetățenii cer ca întâi să fie evaluată starea la zi la coșul de fum actual și să se discute mai pe îndelete proiectul de lege.

„Noi suferim în continuare de la emisiile coșului de fum de la Lafarge și noi suntem afectați foarte mult. Nimeni nu s-a interesat foarte mult de componența sedimentului care la noi se așază pe acoperișuri, pe parbriz la mașini, pe fructe, pe legume, peste tot. Pe noi atât de mult ne deranjează acest proiect nu din simplu motiv că o să se ardă anvelope ca în Europa, pentru că la noi la noi în Moldova ca în Europa încă nu s-o făcut nimic. Suntem deranjați de faptul că la moment uzina Lafarge funcționează, are autorizație de funcționare eliberată de Agenția de Mediu și Agenția de Mediu nu a verificat și nu a controlat cum sunt respectate condițiile autorizației de mediu”.

Peste 30 de ONG-uri de mediu și de acțiune locală la fel au cerut parlamentului să ia o pauză de la promovarea acestui proiect, pentru a pune la punct întâi toate mecanismele de monitorizare a evaluării calității aerului. Activistul Ilia Trombițchi afirmă că acum există multiple breșe ce ar putea permite ca factorii de corupție și de lobby pentru anumite companii să prevaleze în detrimentul interesului public.

„Unica problemă de ce societatea civilă este împotriva incinerării acum este problema lipsei monitoringului emisiilor din această incinerare, deoarece se produc multe substanțe nocive, dar în R. Moldova nu sunt laboratoare certificate care pot determina și controla aceste uzine. Noi spunem în primul rând stabiliți monitoringul, după aceea, dacă calitatea acestor emisii corespunde normelor, nicio problemă. Dar noi vedem o altă tendință de a construi aceste uzine sau să permitem aceste tehnologii fără niciun monitoring din partea satului”.

Pe de altă parte, unul dintre deputații care au mers la Mateuți, Radu Marian dă asigurări că proiectul de lege va presupune monitorizarea calității aerului ca în Europa și că înainte de orice pas întreprins vor fi consultate comunitățile locale. Totodată, Radu Marian promite că guvernarea vrea să schimbe situația actuală în ceea ce privește managementul deșeurilor.

„Păi asta și vrem să facem, să-i obligăm să instaleze monitorizare computerizată la minut, în timp real. Sigur că vom mai discuta. Chiar dacă se votează legea, procesul de a primi autorizație este unul foarte lung și vor fi discuții, repet, cel mai important e că dacă nu are acceptul comunității ca operatorul să co-incinereze, el nu va primi autorizație de la [Agenția de] Mediu și în procesul acesta de primi acceptul comunității vor fi discuții și răs-discuții. Asta e cel mai important mesaj pe care trebuie să-l țină minte oamenii și din Meteuți, și din Păpăuți, și de peste tot”.

În timp ce deputații PAS merg cu argumentul că vor să ardă deșeurile ca în Europa, folosindu-se de energie generată de acestea, criticii inițiativei scot în prim-plan corupția endemică ce ar vicia orice idee bună. Un antidot ar fi, spune activistul Ilia Trombițchi, ca datele despre emisii să fie transparente pentru cetățeni, în loc să zacă în birourile Agenției de Mediu.