Ungaria ar putea rămâne fără drept de vot în Consiliul UE. Ce riscuri are „opțiunea nucleară”

Refuzurile repetate ale Budapestei de a adopta o serie de decizii de la nivelul Uniunii, în special cele legate de Ucraina, au adus liderii europeni la capătul răbdării. Politico scrie, citând mai mulți diplomați, că Ungaria s-ar putea trezi cu dreptul de vot suspendat, dacă va continua acest comportament.

La 18 ianuarie, Parlamentul European a amenințat Comisia Europeană cu acțiuni în justiție dacă va continua procesul de deblocare a fondurilor pentru Ungaria, cerând să fie urgentat procesul de suspendare a dreptului de vot, potrivit Associated Press. Europarlamentarii au fost nemulțumiți de decizia Comisiei de a debloca 10 miliarde de euro către Budapesta, după ce premierul Viktor Orbán s-a abținut (ieșind din sală) de la votul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și R. Moldova.

Cu 345 voturi „pentru” și 104 „contra”, eurodeputații au însărcinat departamentul juridic să pregătească terenul pentru o eventuală contestație la cea mai înaltă instanță a UE. Parlamentul dorește să vadă dacă Comisia Europeană a luat toate măsurile „pentru a proteja interesele financiare ale UE” în relațiile cu Orbán. Potrivit legislativului european, Ungaria nu a îndeplinit cerințele statului de drept pentru a primi banii.

Ungaria se află sub incidența primului capitol al articolului 7 din 2018. Această etapă identifică un „risc clar de încălcare gravă” a principiilor fundamentale ale UE și obligă țara acuzată să explice situația în cadrul unor audieri periodice. Acum, legislatorii îndeamnă liderii să declanșeze a doua etapă, care poate determina „existența unei încălcări grave și persistente”.

Totul depinde de rezultatul summitului special din 1 februarie, când statele UE speră să aprobe în cele din urmă ajutorul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, blocat prin veto de premierul maghiar Viktor Orbán la reuniunea din decembrie 2023.

Cea mai dură sancțiune

Invocarea articolului 7 din tratatul UE este considerată a fi cea mai gravă sancțiune politică aplicată unei țări membre. Chiar și așa, este o prevedere extrem de greu de pus în aplicare și care riscă să genereze efecte negative, atât în privința Ungariei cât și în restul UE.

Cinci oficiali și diplomați europeni au declarat însă că mai multe state membre sunt pregătite să facă această mișcare împotriva Budapestei, ceea ce ar reprezenta un pas istoric pentru blocul comunitar, bazat în general pe coeziune și unanimitate.

„Dacă Orban blochează din nou un acord (privind bugetul și cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina) la summitul din februarie, utilizarea articolului 7, pentru a priva Ungaria de dreptul de vot, ar putea deveni o opțiune reală”, afirmă un diplomat european pentru Politico.

Votul privind ajutorul acordat Kievului, programat la 1 februarie, este văzut ca esențial nu doar pentru Ucraina, dar și pentru imaginea și reputația UE, ce dorește să transmită Rusiei un mesaj ferm.

În decembrie anul trecut, Orbán a blocat finanțarea, sugerând ulterior că e dispus să-și ridice veto-ul, dacă UE va debloca fondurile europene destinate Ungariei. Un alt compromis indicat de premierul maghiar a vizat o aprobare anuală a acestor ajutoare, variantă la fel respinsă de mai mulți diplomați.

Alți oficiali europeni au indicat că dacă Orbán va bloca iarăși pachetul de asistență financiară, UE ar putea merge pe o altă variantă de alocare a banilor sau a unei părți din sumă. O opțiune ar fi un împrumut de pe piețele externe, garantat de statele membre.

Precedent periculos?

Politico notează că ani de zile, Bruxelles-ul a încercat să țină în frâu regresul democratic al Ungariei, suspendând în cele din urmă cea mai mare parte din fondurile europene destinate acestei țări. În schimb, în anii trecuți, Orbán nu a ezitat să-și folosească dreptul de vot în mai multe dosare europene, cu scopul de a obține mai mulți bani.

„Este clar că șefii de stat și guvern s-au săturat de Orbán”, a declarat Steven Van Hecke, profesor de politică europeană la KU Leuven. „E timpul ca Orbán să realizeze că amenințarea articolului 7 există acum”, a spus acesta.

Dar unele țări din Europa Centrală și de Est se tem să invoce articolul 7, au declarat mai mulți diplomați, motivul principal fiind teama că s-ar putea confrunta în viitor cu o situație similară.

O necunoscută în acest caz o reprezintă Slovacia, al cărei premier, Robert Fico, e văzut ca principalul aliat al lui Orbán. Nu e clar însă dacă acesta va rămâne loial omologului său maghiar sau va vota alături de majoritatea UE. În plus, suspendarea dreptului de vot al unei țări se obține doar printr-un vot unanim, ceea ce face „opțiunea nucleară” foarte nesigură.

Publicația mai scrie și că ar exista riscul unei reacții negative chiar în Ungaria, întrucât această decizie „ar înstrăina și mai mult Ungaria de Uniunea Europeană”, potrivit lui Péter Krekó, director al Institutului Political Capital din Budapesta.

Într-o dezbatere parlamentară de săptămâna trecută, europarlamentarul maghiar Balázs Hidvéghi, din partidul lui Orbán, Fidesz, a avertizat că o astfel de strategie se va întoarce împotriva UE. „În felul acesta, săpați mormântul Uniunii Europene. Treziți-vă și renunțați la această cale nebunească”, a spus el.

Strategia franceză

Până la summitul extraordinar de joia viitoare, liderii UE și Comisia Europeană încearcă prin diferite metode să-l atragă pe Orbán înapoi în rândurile lor. De altfel, în ciuda victoriei lui Fico în Slovacia, premierul ungar este tot mai izolat în ultimele luni.

Șefa guvernului de la Roma, Giorgia Meloni, văzută ca o posibilă aliată, susține ferm poziția UE atunci când vine vorba despre Rusia și ajutorul ucrainean. Mai mult, în urma alegerilor din octombrie 2023, Orbán și-a pierdut și cel mai important aliat politic, guvernarea naționalistă de la Varșovia fiind înlăturată de la putere.

În acest context, notează Politico, Franța speră să aibă mai multe șanse în a reconstrui încrederea cu Ungaria. Astfel, oficialii francezi s-au abținut să critice public opoziția Budapestei, iar în decembrie, președintele francez, Emmanuel Macron l-a invitat pe Orbán la Paris la o cină privată.

Oficialii europeni mai susțin că mai mulți diplomați francezi și demnitari de la Paris au vizitat discret Budapesta în ultimele două săptămâni, cu scopul de a îmbunătăți relațiile.

„Există o adevărată ofensivă franceză pentru a rezolva problema”, declară un fost diplomat francez. „Marea întrebare însă este dacă poziția lui Orbán este una de principiu sau dacă este pregătit să negocieze”.

Totuși, Europa are o problemă mai amplă cu liderul maghiar, pe măsură ce deriva lui spre extrema dreaptă este îmbrățișată și în alte colțuri ale Europei. Formațiuni care au o mare parte din ideologia lui Orbán, inclusiv politicile sale anti-migrație, au reușit să câștige alegerile, cel mai recent caz fiind prezentat de alegerile din Olanda, câștigate de o formațiune de extremă dreaptă.

Influența premierului maghiar asupra politicii de la nivelul UE va spori probabil după alegerile pentru Parlamentul European din iunie, când sondajele arată că grupurile de dreapta și extremă dreaptă își vor spori numărul de mandate, venind mai aproape de centrul puterii.