Timp de ani de zile, aceasta a fost specialitatea Ungariei sub guvernul anterior al partidului Fidesz, pro-Moscova, care, printre altele, a amânat cu doi ani începerea negocierilor de aderare ale Ucrainei și implicit ale Moldovei.
Argumentul economic împotriva apropierii crescânde a Ucrainei de UE -scos în față de Budapesta mereu - există de ceva vreme. Este suficient să ne uităm la disputele din ultimii doi ani, când fermierii din multe dintre statele membre din est au protestat împotriva afluxului de produse agricole ucrainene.
Dacă Ucraina ar deveni membră a UE, aceste produse ar intra liber în țări precum Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, iar Kievul ar oferi, de asemenea, opțiuni potențial mai ieftine în alte sectoare sensibile, cum ar fi transporturile.
Fără a mai menționa toate fondurile agricole și de coeziune (transferul de fonduri UE de la regiunile mai bogate către cele mai sărace) care ar fi brusc redirecționate către noul stat membru.
În cazul Poloniei, la lista preocupărilor legate de Ucraina se adaugă și nemulțumirile istorice.
Și aici există acum un risc real ca istoria complicată a Varșoviei cu Ucraina să se extindă pe scena UE.
Un exemplu evident a avut loc în weekend, când președintele conservator polonez Karol Nawrocki a decis să-l deposedeze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de Ordinul polonez al Vulturului Alb, după ce Ucraina a numit o unitate militară după Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), un grup cunoscut ca „banderoviști”, acuzat de masacrele din Volinia, în care au murit zeci de mii de persoane de etnie poloneză în perioada 1943-1945.
Mormântul liderului mișcării naționaliste ucrainene, Stepan Bandera. El este îngropat la Munchen, unde s-a refugiat după război, fiind asasinat în 1959.
Cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei i-a fost acordată lui Zelenski de către predecesorul lui Nawrocki, Andrzej Duda, încă din 2023, pentru rolul său în apărarea țării sale împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei și pentru a celebra relațiile polono-ucrainene.
Răspunzând avertismentului lui Nawrocki, președintele ucrainean a postat pe X, printre altele, că „dincolo de aceste chestiuni istorice, pe care, a propos, noi le discutăm deschis, trebuie să existe și respect pentru prezent, pentru armata noastră și pentru viitor. Fără Ucraina, nimeni nu va putea apăra Polonia. Este pur și simplu imposibil. Dacă nu va mai exista Ucraina, nu va mai exista nici o Polonie sigură.”
Strig peste graniță ca să fiu auzit dincoace de ea
Întreaga afacere poate fi privită în mare măsură ca fiind legată de politica internă poloneză, Nawrocki, membru al partidului de opoziție PiS (Partidul Lege și Justiție), încercând să-l provoace pe premierul Donald Tusk, mai liberal și mai favorabil Ucrainei, în perspectiva alegerilor generale din toamna viitoare.
Nawrocki, istoric de profesie, a fost anterior directorul Institutului Polonez de Memorie Națională (IPN), care se ocupă și de masacrele din Volinia. El cunoaște foarte bine această problemă, care a reprezentat de zeci de ani o sursă constantă de tensiuni în relațiile bilaterale dintre Kiev și Varșovia. În multe privințe, el exploatează, pe de altă parte, un sentiment anti-ucrainean prezent în segmente importante ale societății poloneze, care există de ceva vreme și care s-a accentuat odată cu afluxul de refugiați ucraineni începând din 2022.
De asemenea, Nawrocki încearcă să-și consolideze poziția în cadrul numeroaselor facțiuni ale partidului PiS, care, de la înfrângerea electorală din 2023, nu mai are un punct de referință politic clar. Dar, mai presus de toate, el are în vedere alte două partide situate mai la dreapta, cunoscute sub numele de „Confederația” (Konfederacja) și „Coroana” (Korona), ambele recunoscute pentru faptul că exploatează acest sentiment anti-ucrainean și înregistrează rezultate bune în sondajele de opinie.
Soldați ai unității „Levi” (lei) din Armata Insurgentă Ucraineană, în iulie 1944, în satul Sprina, regiunea Lvov.
Partidul Lege și Justiție (PiS) dorește să atragă aceste voturi pentru a se reduce decalajul față de Coaliția Civică (KO) a lui Tusk, care conduce în sondaje. Acest lucru îl va pune, de asemenea, pe Tusk într-o situație delicată – majoritatea polonezilor par să susțină demersul lui Nawrocki.
Un sondaj recent a arătat că 58% dintre polonezi îl consideră pe Zelenski ostil față de Polonia, iar un altul a relevat că 51,9% au declarat că părerea lor despre Ucraina și despre președintele acesteia s-a înrăutățit după decizia președintelui ucrainean legată de UPA.
Premierul polonez a postat pe X că „implicarea în conflictul dintre politicienii din Polonia și Ucraina este o greșeală strategică care va costa ambele părți: din punct de vedere economic, geopolitic și al reputației”.
Și mai recent, marți, UE a avertizat că de această ceartă poate profita altcineva, anume Rusia.
Ce se va întâmpla cu aderarea?
Acum, întrebarea este cum vor acționa Tusk și guvernul său în ceea ce privește ritmul aderării Ucrainei la UE. În acest caz, guvernul polonez este cel care deține controlul, nu președintele.
Ucraina (ca și Moldova) a deschis săptămâna trecută primele cinci capitole de aderare din totalul de 33. Și există o presiune din partea ambelor țări, a Comisiei Europene și a multor alte state membre ale UE pentru a deschide restul capitolelor încă din luna iulie.
Există însă îndoieli că procesul se va desfășura atât de rapid.
Ungaria și-a moderat oarecum abordarea recent, dar în timpul summitului UE de săptămâna trecută, proaspătul prim-ministru Peter Magyar a eliminat din comunicatul final al summitului expresia „cât mai curând posibil” atunci când s-a referit la deschiderea capitolelor rămase. El se pronunțase anterior împotriva „aderării accelerate” pentru Kiev.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski (stânga) și prim-ministrul polonez Donald Tusk după ce au semnat un acord la Varșovia, Polonia, pe 8 iulie 2024.
Diplomații europeni cu care Europa Liberă (RFE/RL) a discutat sub condiția anonimatului susțin, de asemenea, că Cehia și, în special, Polonia sunt destul de mulțumite de faptul că Budapesta încetinește procesul, deoarece astfel „nu trebuie să-și exprime ele însele o opinie similară”.
Având în vedere situația actuală dintre Ucraina și Polonia, ar putea fi convenabil pentru Tusk să apese pe frână, cel puțin pentru moment. „Este posibil ca acest lucru să ne fi oferit un argument în plus pentru a merge mai încet”, după cum a declarat un oficial polonez pentru RFE/RL
Pentru moment, atenția se îndreaptă către conferința privind reconstrucția Ucrainei, care va avea loc în orașul Gdańsk, din nordul Poloniei, în perioada 25-26 iunie . Gdańsk este orașul natal al lui Tusk, iar întregul eveniment urma să fie găzduit de el împreună cu Zelenski.
Kievul a anunțat însă că delegația ucraineană va fi condusă de prim-ministra Iulia Sviridenko, iar de la Varșovia s-a aflat că Nawrocki nu va merge nici el. O adâncire a neîncrederii, la prima vedere, dar poate un pas tactic înapoi, la o privire mai atentă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te