Uniunea Europeană pregătește o lege împotriva „amestecului străin”, dar nu toată lumea este fericită  

Mai multe țări din lume, inclusiv cea mai puternică democrație, Statele Unite, au legislație care obligă „grupurile de interese”, inclusiv diferite organizații neguvernamentale, să-și dezvăluie sursele de finanțare „externe”. Cu gândul mai ales la Rusia și China, Uniunea Europeană pregătește și ea un „pachet de legi pentru apărarea democrației”, dar se izbește de o opoziție acerbă, mai ales din partea societății civile.

În cadrul Comisiei Europene, responsabilă cu pachetul de legi pentru apărarea democrației este vicepreședinta Věra Jourová. Într-un interviu cu radioul public din țara ei, Cehia, ea a explicat de ce este nevoie de asemenea legislație.

„Democrația este sub asediu peste tot în lume”, a spus Jourová, atrăgând atenția la „presiunile mari” exercitate de diferite „autocrații” și „dictaturi” în diferite părți ale lumii. Ea amintit că legi împotriva unor influențe externe care pot eroda democrația au țări cu veche tradiție democratică precum Statele Unite sau Australia și se pregătesc să le adopte țări ca Marea Britanie sau Canada. „Se poate spune că Uniunea Europeană ar putea deveni curând sigurul continent democratic care nu-și apără democrația împotriva ingerințelor externe”, a atras atenția Jourová. În ciuda „urgenței” care reiese din pledoaria vicepreședintei Jourová, Comisia Europeană a făcut recent o „retragere tactică” – cum o numește Politico.eu în privința pachetului de legi pentru apărarea democrației.

În loc să facă public pachetul săptămâna aceasta, cum avea de gând, Comisia și-a luat un răgaz, urmând să desfășoare o analiză internă pentru a studia mai bine posibilul impact al propunerii.

Presa specializată în afacerile UE scrie că din cauza amânării este posibil ca legislația, promisă de președinta CE Ursula von der Leyen în discursul despre Starea Uniunii de anul trecut, să nu mai poată fi adoptată înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, programate peste un an.

ONG-uri supărate

Mărul discordiei este o potențială directivă UE care ar obliga toate grupurile de interese să-și dezvăluie sursele de finanțare din afara blocului cu 27 de membri. Așa o decizie, menită să scoată la lumină mașinațiile unor state precum Rusia sau China – observă Politico – ar pune în lumina reflectoarelor și organizații neguvernamentale finanțate de donatori din Statele Unite, Marea Britanie, Elveția sau alte țări prietene – lăsând neelucidate eventuale finanțări dubioase, maligne, din interiorul UE.

De aceea, organizații care aplaudă în general eforturile Comisiei de a promova transparența și democrația, inclusiv Open Society sau Transparency International, s-au mobilizat împotriva proiectului, calificându-l drept „grăbit” și „insuficient documentat”.

ONG-urile au avertizat că asemenea măsuri ar fi asemănătoare cu legea agenților străini din Rusia și ar putea fi folosite de guverne „neliberale” cum sunt cele din Polonia sau Ungaria ca să stigmatizeze societatea civilă și să atace opoziția.

Adresându-se recent Parlamentului European, vicepreședinta Věra Jourová a minimalizat riscul folosirii abuzive a noii legislații, spunând că „obiectul, amploarea, supravegherea și sancțiunile” sunt diferite de legea rusească.

Cu toate acestea, o mulțime de membri ai Parlamentului European, inclusiv dintre cei mai atenți la eforturile de destabilizare puse la cale de Rusia, au salutat încetinirea procesului de elaborare a legilor.

Pericolul e înăuntru

O ilustrare a obiecțiilor societății civile față de planul CE este apelul formulat în aprilie de European Civic Forum, asociație care spune că reunește peste o sută de ONG-uri pro-democrație din UE.

„Este credința noastră fermă că pentru a apăra democrația, instituțiile UE ar trebui să se concentreze pe contracararea amenințărilor interne la adrsa democrației și pe construirea unei reziliențe interne”, se spune în apel. „În primul rând, ar trebui consolidată coeziunea socială, prin rezolvarea diferitelor vulnerabilități cu care se confruntă oamenii și prin crearea unui mediu propice societății civile”.

Autorii apelului spun că adevăratul pericol este erodarea încrederii în democrație printre cetățenii UE, după decenii de globalizare economică și financiară care a mărit inegalitățile și sărăcia, făcând ca anumite grupuri de oameni și nevoile lor să devină „invizibile” pentru decidenții politici.

Rusia și China, dar nu numai

În apărarea proiectului pe care îl coordonează, vicepreședinta CE Jourová a spus printre altele că legislația se va concentra asupra finanțării din partea unor state, nu a „oricui” din străinătate.

Întrebată dacă e vorba în primul rând de Rusia și China, ea a răspuns pozitiv, dar a adăugat că poate fi vorba și de Iran sau Qatar. Ea a recunoscut că sunt presiuni din partea diplomaților europeni împotriva alcătuirii unor liste „negre” de state care nu au voie să finanțeze nimic în UE.

Nu toată lumea este însă mulțumită de aceste asigurări, nici de argumentul vicepreședintei CE că UE nu face, cu aceste legi, decât să se alinieze la practica din democrațiile avansate.

Într-un articol de opinie apărut în Politico.eu, Eleanor Brooks și Israel Butler, de la organizația pentru drepturile omului Liberties, cu sediul la Berlin, notează că legislația propusă este prea vagă, pedepsind orice seamănă cu „lobby”, fiind mult mai amplă în scop decât recomandările Comisiei de la Veneția, la care instituțiile UE apelează în general în asemenea chestiuni.

„Pe de altă parte, Legea Înregistrării Agenților Străini, din Statele Unite, oferă Comisiei Europene alt exemplu cum asemenea propuneri pot până la urmă să facă mai mult rău decât bine democrațiilor, hărțuind și știrbind legitimitatea activiștilor pentru protecția mediului, pentru bună guvernare sau libertate religioasă”, avertizează autorii articolului.