Linkuri accesibilitate

ONG-urile, „societatea deschisă” și dușmanii lor


Nu degeaba și-a numit miliardarul americano-maghiar George Soros fundația sa filantropică „Open Society”, „Societatea deschisă”.

Expresia de open society, „societatea deschisă”, vine de la titlul cărții filozofului Karl Popper „Societatea deschisă și dușmanii ei” ("The Open Society and Its Enemies", 1945). În societatea deschisă, asociațiile cetățenilor se pot forma liber, fără amestecul statului. În Europa, când se vorbește despre legislația ONG-urilor, două țări sar imediat în atenție: Rusia și Ungaria.

ONG-urile, „societatea deschisă” și dușmanii lor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:09 0:00
Link direct

Dacă rămânem doar la UE, în realitate, țările Uniunii Europene nici nu ar trebui, teoretic, să aibă o legislație a ONG-urilor, pentru că acestea sunt un drept fundamental al societății civile. Cu toate astea, două țări, Polonia și Ungaria, au introdus legi care limitează acest drept.

În Polonia, cele mai cunoscute sunt inițiativele legislative împotriva minorităților sexuale. S-a ajuns până acolo, încât anumite orașe, anumit administrații locale ultra-conservatoare, s-au decretat "libere de LGBT", ceea ce înseamnă că ONG-uri din această arie vor avea mari probleme în acele localități.

Polonia se deosebește însă aici de Ungaria, de-ar fi și printr-aceea că spre deosebire autoritarul Viktor Orbán al Ungariei, politicienii polonezi nu au nicio simpatie pentru Vladimir Putin. În Ungaria, însă, Orban a introdus pachete legislative care, urmând modelul rusesc, obligă printre altele asociațiile provenite din societatea civilă sau chiar din mass media să se înregistreze sub o etichetă aparte dacă primesc o anumită parte a finanțării lor din străinătate.

Amnesty International atrăsese atenția încă din februarie 2019 că asaltul dictatorilor asupra ONG-urilor a devenit o primejdioasă tendință planetară. Arsenalul represiv cel mai banal este crearea unui coșmar birocratic pentru înregistrarea si funcționarea ONG-urilor.

Problema este globală, a constatat Amnesty. Mai aproape de Europa, Rusia și Azerbaidjanul au introdus legi deosebit de restrictive. Rusia este de altfel un caz extrem, pentru că acolo membrii ONG-urilor care primesc parte din finanțare din străinătate trebuie să se înscrie sub eticheta infamantă de "agenți străini".

O idee similară a aplicat și Viktor Orbán in Ungaria, doar că acolo în loc de „agenți străini", un ONG în această situație va purta eticheta echivalentă de: „finanțat din străinătate."

Dar raportul Amnesty (care poate fi consultat aici) remarca anumite restricții și în câteva din țările cele mai avansate, cum sunt Marea Britanie, Irlanda, Statele Unite și Australia.

Curtea Europeană de Justiție a decis de altfel luna trecută că Ungaria și-a încălcat propriile obligații contractuale prin acea lege a învățământului superior, în virtutea căreia Universitatea Central Europeană din Budapesta (așa-numita „Universitate Soros”, "finanțată din străinătate") a fost forțată să se mute la Viena (în 2019).

George Soros
George Soros

George Soros a aplaudat decizia curții europene (CEJ), dar a spus că ea vine prea târziu pentru a mai schimba ceva din faptul că universitatea s-a mutat deja la Viena. Actualele legi din Ungaria, a spus Soros, nu permit exercitarea libertății academice și nu corespund idealului de «societate deschisă» despre acre vorbea Karl Popper, ideal pe care Viktor Orbán îl respinge oricum atunci când promovează «statul iliberal».

Paradoxul este că Viktor Orbán a fost el însuși, acum aproape trei decenii, imediat după căderea comunismului, beneficiarul unei burse Soros pentru a studia în Anglia, la Oxford și că el a primit acea bursă printr-o ONG care avea „finanțare din străinătate"!

***

Finanțarea din exterior a organizațiilor neguvernamentale a fost deseori un subiect de polemici în R. Moldova reluat de unii politicieni mai ales după ce aceste organizații criticau vocal acțiuni ale guvernării ajungând apoi ţinte ale unor atacuri concertate, inclusiv mediatice.

Cel mai recent atac lansat de deputatul socialist Bogdan Țîrdea a fost catalogat într-o declarație semnată de sute de ONG-uri, inclusiv cele care fac parte din Platforma Națională a Societății Civile din Parteneriatul Estic ca cel mai dur, complex și asumat atac frontal lansat de un politician moldovean. „Bogdan Țîrdea susține în mod fals și defăimător că societatea civilă acționează ca o armată finanțată din exterior, care se implică în anumite războaie informaționale, lucrează pentru anumiți donatori contra interesului național şi care ar fi capturat statul… Acest atac copiază tehnicile de dezinformare și de discreditare a adversarului specifice regimurilor totalitare”, se spune, între altele, în declarația ONG-urilor. Aceasta completează șirul lung de critici lansate separat de organizații vizate, dar şi de Ambasadorul UE la Chişinău Peter Michalko care a spus că este „consternat” de „atacul” deputatului socialist Bogdan Ţîrdea asupra societății civile și presei independente.

Săgeți similare în adresa organizațiilor neguvernamentale au fost lansate mai întâi de președintele Igor Dodon, apoi şi de premierul Ion Chicu acum câteva luni când Parlamentul urma să adopte în lectură finală legea privind organizațiile necomerciale. Igor Dodon anunţa iniţial că nu va promulga legea pe motiv că „aceasta ar permite ONG-urilor să acceseze finanțare din exterior şi să presteze servicii partidelor politice”. Iar Ion Chicu spune că legea vine în contradicție cu interesele statului şi că „R. Moldova prin intermediul ONG-urilor îşi va pierde în linii mari independența”. În pofida acestor critici, legea a fost aprobată şi promulgată ea fiind o condiție pentru primirea de către R. Moldova a celei de-a doua tranșe din ajutor macrofinanciar oferit de Uniunea Europeană. Sub presiunea opoziţiei parlamentare şi a societăţii civile au fost respinse mai multe amendamente controversate propuse de socialiști la această lege, între care, interdicția de a monitoriza scrutinele electorale sau de a comenta politici publice aplicate organizațiilor neguvernamentale finanțate din exterior.

Legea cu pricină a fost elaborată încă în 2016, dar abandonată până în 2018 când a fost votată în prima lectură după o încercare eşuată a guvernării democrate de atunci de a impune restricții similare legate de finanțarea din străinătate a organizațiilor neguvernamentale care se implică în procesul legislativ şi cel electoral, inclusiv prin monitorizarea alegerilor sau prin campanii de informare a cetăţenilor. În 2018 subiectul interdicţiei finanţării de peste hotare a ONG-urilor a fost reluat de spicherul de atunci Andrian Candu care declara că donațiile străine necorespunzătoare pentru a influența sistemul politic din Moldova ar trebui interzise.

Toate aceste încercări eşuate au fost calificate de ONG-uri şi de unii diplomaţi ca fiind contrare standardelor internaționale și Acordului de Asociere cu UE, restricții similare existând doar în ţări ca Rusia, Ungaria și Azerbaidjan. Şi proaspetele săgeţi lansate de deputatul socialist Bogdan Ţîrdea sunt văzute în mediul analiștilor ca o reflecție a unei strategii mai vechi a Kremlinului de a determina state pe care le consideră în sfera sa de influență să discrediteze imaginea ONG-urilor, mai ales a celor finanțate din Occident, care joacă un rol important în apărarea drepturilor omului, reformarea justiției, democratizarea şi europenizarea ţării.

Mai mult

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

XS
SM
MD
LG