Curtea a constat că interdicţia aplicată doar în campania electorală şi doar în privința organizațiilor necomerciale nu este justificată şi restrânge în mod discriminatoriu dreptul de proprietate. Curtea Constituțională a menținut însă interdicția aplicată ONG-urilor de a presta servicii gratuite partidelor şi concurenților electorali pe durata campaniei întrucât acestea pot fi considerate o formă de susținere politică.
Prevederea care interzice ONG-urilor să presteze servicii contra cost, deopotrivă cu cele gratuite, concurenților electorali în campanie a fost inclusă la inițiativa socialiștilor în Legea organizațiilor necomerciale, votată în iunie curent după o amânare de doi ani. Inițial proiectul de lege elaborat de guvern interzicea organizațiilor necomerciale să sprijine material concurenții electorali şi să le presteze servicii gratuite. Socialiștii au insistat pe restricționarea şi serviciilor contra cost, invocând riscul de a se deschide un coridor de finanțare din exterior a activităților politice prin intermediul ONG-urilor, ceea ce ar putea afecta interesele statului.
Prevederea a fost criticată de ONG-uri şi de opoziția parlamentară pe motiv că plasează nejustificat în condiții de inegalitate și inechitate organizațiile necomerciale în raport cu cele comerciale. Iar unul din argumentele deputatului PAS Sergiu Litvinenco, cel care a contestat la Curtea Constituțională restricția, a fost că organizaţiile necomerciale obţin în perioada campaniilor electorale venituri esenţiale tocmai prin prestarea serviciilor contra cost concurenţilor.
„Aceasta se poate manifesta prin diverse modalităţi permise de lege, cum ar fi, de exemplu, încheierea contractelor de locaţiune. O organizație necomercială poate da în chirie o sală de conferinţă unui concurent electoral în schimbul unei plăţi. Producerea sau vânzarea materialelor de vizibilitate. De exemplu, o organizaţie necomercială poate tipări contra cost programul electoral sau orice produs informațional al unui concurent electoral. Orice organizaţie necomercială poate asigura plasarea publicităţii inclusiv a celei electorale pe canalele pe care le deţine. Această prevedere poate afecta covârşitor, în special, instituţiile de presă independente înregistrate ca formă juridică în calitate de organizaţii necomerciale. În perioada electorală o parte substanţială din veniturile acestor entități sunt obținute din plasarea în condiții de piaţă a publicităţii electorale.”
Magistraţii Curţii Constituţionale au admis parțial sesizarea deputatului Sergiu Litvinenco, menținând în vigoare interdicția impusă organizațiilor necomerciale de a presta servicii gratuite concurenților în campaniei şi declarând neconstituțională interdicția de a presta contra cost aceste servicii.
„De vreme ce prestarea serviciilor oneroase de organizațiile necomerciale pentru partidele politice este permisă în afara campaniei electorale, nu există un scop legitim care să justifice aplicarea interdicției prestării acestor servicii pentru concurenții electorali în perioada campaniei doar în privința organizațiilor necomerciale. Curtea a reținut că interdicția prestării serviciilor oneroase concurenților electorali în perioada campaniei electorale restrânge nejustificat și în mod discriminatoriu dreptul de proprietate al organizațiilor necomerciale”, a explicat preşedinta Curţii Constituţionale, Domnica Manole.
Interdicția aplicată ONG-urilor de a oferi servicii contra cost concurenților electorali în campanie a fost una din puţinele propuneri la legea organizațiilor necomerciale pentru care socialiștii au reuşit să adune suficiente voturi în plenul parlamentului. Deputaţii PSRM şi-au mai dorit, între altele, ca organizațiile neguvernamentale să nu mai poată monitoriza scrutinele electorale, nici să comenteze politicile publice, iar fundațiile de caritate, dimpotrivă, să poată face agitație electorală în favoarea unui actor politic. Toate aceste amendamente controversate au fost însă respinse în parlament.
Amintim că adoptarea legii ONG-urilor, dezbătută în contradictoriu de opoziţie şi putere, a fost o condiție pentru primirea de către R. Moldova a celei de-a doua tranşe din ajutor macrofinanciar oferit de Uniunea Europeană. Socialiștii au încercat însă să o împovăreze cu clauze ce ar fi transformat-o, cum spun experții, într-o piatră de moară pentru ONG-urile incomode puterii.
