Veaceslav Negruță: După valul de decizii populiste și cu tentă electorală, se poate pune cruce pe programul cu FMI

Liderul Partidului Democrat de la guvernare, Vlad Plahotniuc, care intenţionează să candideze în circumscripţia uninominală Nisporeni, dar este şi primul pe lista PD în circumscripţia națională, a lansat astăzi o serie de promisiuni sociale, printre ele majorări de pensii şi indemnizaţii pentru copii, dublarea ajutorului pentru perioada rece a anului, medicamente gratuite etc. Liderul democraţilor a precizat, însă, că promisiunile pot fi aprobate şi adoptate doar după scrutinul parlamentar, de noile autorităţi ce vor rezulta din alegerile din 24 februarie. Corespondenta Europei Libere l-a întrebat pe expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruţă, în trecut ministru de finanţe, ce se va întâmpla cu bugetul şi cu acordul cu FMI, urmare a acestor noi posibile poveri financiare.

Interviu cu fostul ministru al finanțelor Veaceslav Negruță

Europa Liberă: Deocamdată sunt promisiuni, dar dacă ne imaginăm că sunt adoptate toate aceste măsuri, ce se va întâmpla cu bugetul, din punctul Dvs. de vedere?

Veaceslav Negruță

​Veaceslav Negruță: „La ziua de azi, pentru 2019 avem un buget de stat aprobat încă în toamna anului 2018, care are mari probleme la capitolul finanțarea asigurată a deficitului de buget. Deficitul de buget aprobat de Parlament în toamnă prevede o mărime de aproape 6 miliarde de lei. Faptul că această mărime de deficit nu are și suficiența resurselor de acoperire vine din faptul că nu este asigurată finanțarea celor două tranșe de la Uniunea Europeană din asistența macrofinanciară, discuțiile sunt blocate, iar probabilitatea că va fi deblocată în 2019 această finanțare este foarte mică. Deci am în vedere că este mare probabilitatea că nu vom avea finanțarea deja inclusă în buget de către autorități.

Aspectul al doilea ține și de partea dialogului cu Fondul Monetar, unde o componentă de finanțare a deficitului pentru 2019 este sub un mare semn de întrebare. Pe de o parte, tranșa de la Fondul Monetar sau tranșele de la Fondul Monetar, care vizează bugetul de stat și susținerea sau finanțarea deficitului, pe de altă parte, și tranșa legată care urmează să fie oferită de Banca Mondială. Deci, având această situație, cu siguranță orice promisiuni care se fac acum, într-un context electoral, agravează și mai mult situația bugetului cu asigurarea de resurse necesare pentru finanțarea tuturor angajamentelor pe cheltuieli, inclusiv acele declarate recent.

Un alt aspect ce ține de aceste promisiuni, care sunt în plină campanie electorală, este faptul că sunt făcute ca promisiuni care vor fi aplicate ulterior, fie că e vorba de anumite categorii de populație care vor beneficia de anumite plăți de sărbători sau alte suplimente, cum ar fi cele pentru familiile cu copii. Deci, toate lucrurile astea sunt declarate cu efect ulterior, adică după alegeri, dar după alegeri nu exclud, având în vedere primul aspect despre care am vorbit, să se recurgă, indiferent cine va fi la guvernare, la o revizuire drastică a bugetului, având în vedere insuficiența de resurse de finanțare a acestui deficit bugetar și a cheltuielilor umflate, inclusiv cu aceste promisiuni.

Sigur că este o capcană pentru cei care ar putea să vină la guvernare; pe de altă parte, sunt promisiuni din partea guvernării care după alegeri și în cazul dacă vor mai rămâne la guvernare tot ei vor face reducerile și tăierile din buget cu anumite scuze față de populație, pentru că totuși vorbim de aspecte financiare, care trebuie să fie certe când vorbim de buget.”

Europa Liberă: Este absolut sigur asta sau totuși s-ar putea găsi resurse?

Veaceslav Negruță: „Cu certitudine ar putea să fie găsite anumite finanțări, dacă autoritățile de azi ar continua dialogul și proiectele pe care au insistat ultimii doi ani de legalizare a ilegalităților și de aducere în Republica Moldova a unor resurse financiare de origine dubioasă, pentru care multe persoane aici, pe intern, dar și în afară ar trebui să fie responsabilizate, și nu legalizate ca și finanțatori ai unor astfel de, hai să zic, formule de finanțare a deficitului.

Să nu uităm, formula de cetățenie contra investiții prevede cetățenia acordată terților contra unor sume de 250 de mii de euro acordate cu împrumut statului per capita, de la fiecare pretendent de cetățenie. Asta ar presupune că da, poate anumite surse de origine dubioasă ar intra în 2019 și în 2020, dar peste 5 ani, oricum, resursele trebuie să fie întoarse înapoi, pentru că este o formulă de împrumut.

Deci, autoritățile sunt inventive și ar putea să găsească astfel de soluții, dar nu cred că din asta Republica Moldova ar avea de câștigat în perspectivă medie sau tot ce se cheamă justiție, responsabilizare, combatere a corupției și blocare a acestui fenomen de oferire de impunitate pentru unii beneficiari, inclusiv din furtul miliardului să-și legalizeze resursele aici, inclusiv prin formulă de împrumut, deci sunt total contraindicate Republicii Moldova sau autorităților.

Pe de altă parte, tot ce face azi guvernarea este un șir continuu de izolare a Republicii Moldova de un dialog constructiv cu Uniunea Europeană și cu alte structuri internaționale financiare, care sunt parteneri deschiși, transparenți, inclusiv în asistența care a fost oferită. Vedem că autoritățile izolează Republica Moldova de aceste entități și blochează sau se împotrivesc oricăror agende de reforme într-un fel recomandate de către acești parteneri și aleg altă direcție, altă „soluție”, inclusiv de ordin financiar pentru a-și finanța aceste promisiuni și capricii preelectorale lansate în spațiul public.

Când vorbim deja punctual pe anumite promisiuni care au fost lansate recent, eu cred că este total incorect când statul ar oferi unor copii din familii care pot să le asigure un trai decent copiilor lor, care au suficiente venituri și nu ar merita, poate, statul să acorde cele 200 de lei lunar pentru un copil și să facă astfel risipă de bani publici, când ar putea să îndrepte utilizarea banului public spre acele categorii care cu adevărat sunt nevoiașe și au nevoie de grija statului. Deci este din nou o formulă greșită atunci când beneficiari de compensații, indemnizații sunt oameni cu venituri, inclusiv parlamentari, oameni cu funcții publice, care au și venituri mai mari, copiii lor să fie luați și în grija statului. Este incorect.”

Europa Liberă: Dle Negruță, făcând anunțul astăzi, liderul PD zicea că toate astea se vor adopta în primă lectură de actualul Parlament, iar în a doua lectură – de viitorul Parlament. De ce credeți că a făcut acest anunț?

Veaceslav Negruță: „Este simplu, explicația e simplă. Miza electorală este una pronunțată și astfel de proiecte sau astfel de inițiative lansate în ajun de alegeri urmăresc captarea atenției și, eventual, un vot în plus din partea cetățenilor, care poate, așa cred cei de la guvernare, vor accepta promisiunea că pe viitor li se va plăti un anumit venit sau o anumită sumă de bani contra votului dat în ziua alegerilor.”

Europa Liberă: Și dacă PD nu va fi la guvernare după aceste alegeri, ce se va întâmpla?

​Veaceslav Negruță: „Ceea ce ziceam și anterior, ar crea o situație de disconfort în tot ceea ce se cheamă normalitatea politicilor transparente, politicilor coerente implementate într-un stat sau într-o societate, pentru că toate promisiunile respective luate împreună aduc o distorsiune totală în tot ceea ce se cheamă macroeconomie, finanțe publice, echilibru bugetar și alte momente. Nu mai zic de faptul că toate proiectele, care au un impact social sau au un efect financiar, trebuie să fie discutate în spațiul public, întrucât toate proiectele nu trebuie să fie scoase de sub masă într-un context electoral, miza fiind doar un vot în plus în ziua alegerilor, iar după asta fie ce-o fi. Este o abordare iresponsabilă din partea acestor autorități, dar mai este și un alt aspect.

Parlamentul, din câte cunoaștem, este practic fără mandat de a discuta și a aproba legi organice și, respectiv, chiar dacă e vorba de discuții în prima lectură, oricum este lipsit de dreptul de a discuta astfel de proiecte care vizează interesul public și au un impact, un efect financiar pe viitor. Deci este imoral ca acei care nu mai au dreptul de a vota legi să manipuleze și să facă astfel de „exerciții intelectuale” în Parlament, ca să dea bine la televizor, pentru ca să fie făcut un val adițional de știri pozitive, eventual pentru a obține un vot în plus pentru cei de la guvernare.”

Europa Liberă: Cum vedeți mai departe relația cu FMI? Acum acordul este într-un fel de stand-by. Ce s-ar putea întâmpla după aceste anunțuri?

Veaceslav Negruță: „Da, din păcate, asta e situația azi când acordul cu FMI, semnat în 2016 și care trebuia să se finalizeze în 2019, e într-un fel de suspans și asta e din cauza autorităților de aici, care au hotărât să izoleze Republica Moldova de dialogul continuu cu FMI. Încă în luna iulie, imediat după decizia Parlamentului de a adopta legea amnistiei capitalurilor, președintele Parlamentului a zis că Fondul să vină deja după alegeri și atunci vom continua discuțiile.

Din păcate, valul de decizii populiste și cu tentă electorală pronunțată, care a fost promovat în ultimele luni, practic, nu mai lasă loc și spațiu de reactivare a acestui program pe care îl are Republica Moldova cu FMI și prevede și anul 2019. Practic, se poate pune cruce pe acest program, pe tranșele pe care Republica Moldova ar fi mizat poate sau poate ar fi beneficiat în 2019 și va fi necesară o altă discuție, un alt dialog. Probabil, viitorul Guvern va intra în alte negocieri pentru un nou program cu Fondul Monetar. Punctul de pornire, cel de unde s-a oprit dialogul cu FMI în august 2018, nu mai este valabil. S-au schimbat prea multe date inițiale și prea multe condiții care au stat la baza acelui memorandum sau program semnat în 2016.

Lucrurile s-au schimbat și nu mai sunt relevante pentru program. FMI va fi cel care va anunța despre aceste lucruri probabil că în timpul apropiat, poate după alegeri, dar oricum dialogul va fi foarte greu, fără ca programul să aibă unele speranțe de continuitate.”