Verificarea averii demnitarilor. Inițiativa PAS, salutată și criticată de experți

Noua guvernare a anunțat că vrea să modifice legislația ce stă la baza verificării averilor și intereselor demnitarilor și funcționarilor publici, care să ducă la un „control efectiv și veritabil” a Autorității Naționale de Integritate la acest capitol. Un proiect de lege a și fost înregistrat în parlament și a generat mai multe opinii contradictorii. Inițiativa propune ca să fie verificate în anumite cazuri și cheltuielile celor din posturi publice, nu doar veniturile declarate, așa-numitul „stil de viață”. În plus, controlul se dorește a fi extins asupra membrilor familiilor, concubinilor și chiar a celor care au făcut donații în favoarea persoanelor obligate de lege să-și declare veniturile. Ce vulnerabilități are inițiativa PAS?

Cum ar urma să fie verificate averile și cheltuielile demnitarilor publici?

În campania electorală, partidul pro-prezidențial a promis să confiște averile demnitarilor, magistraților, procurorilor, deputaților și altor cinovnici care nu pot explica proveniența bunurilor obținute în timpul slujbei la stat. Una din instituțiile abilitate de a face controale ale veniturilor legal obținute și cheltuielilor pretins neconforme este Autoritatea Națională de Integritate. Astfel, PAS vrea să modifice legislația care reglementează activitatea ANI pentru a pune punct fenomenului când controalele demarate „nu au nicio finalitate și nu produc rezultate vizibile”.

În jur de 60 de mii de funcționari, demnitari și alte categorii de angajați publici, numiți sau aleși, sunt obligați anual să-și declarare veniturile și conflictele de interese, puțini însă ajung sub controlul inspectorilor de integritate. De exemplu, în prima jumătate de an, ANI a demarat doar 200 de controale, ce-i vizează pe fostul președinte, nouă deputați, doi judecători, trei procurori, un ex-ministru, patru secretari de stat, un ambasador și pe câțiva președinți de raion și primari. În jumătate din cazuri s-a constatat încălcarea legislației, o pătrime au fost amendați, arată datele instituției. Pe numele a doar 7 subiecți s-a propus confiscarea averilor nejustificate, dosarele fiind transmise în instanța de judecată. Numărul ar fi infim în comparație cu fenomenul corupției despre care se spune că ar exista în țară, potrivit experților, iar de vină ar fi inclusiv faptul că prea puține astfel de cazuri, ajunse pe masa procurorilor și judecătorilor, avansează până la propunerea de confiscare.

Amendamentele propuse oferă mai multe pârghii inspectorilor de integritate și „forțează o colaborare” dintre diferitele autorități publice, declară președinta comisiei juridice din parlament, Olesea Stamate, una dintre autoarele inițiativei. Inspectorii ar urma să obțină inclusiv dreptul de a contesta refuzurile procurorilor de a porni astfel de dosare sau chiar să solicite suspendarea ori demiterea din funcție pe durata derulării dosarului:

„Sigur că noi nu vom putea acoperi toate situațiile prin acest proiect de lege, fiindcă dacă persoana interesată vrea să-și ascundă averea, înscriind-o nici măcar pe o rudă sau afin, dar pe un prieten bun și aparent nu poți să găsești vreo legătură cu subiectul declarării, atunci n-o să poți să-i faci nimic. Ceea ce încercăm noi să facem prin proiectul acesta de lege este să excludem cele mai frecvente probleme pe care le-am întâlnit noi. ANI de unul singur nu poate să facă minuni, asta trebuie să fie clar. Da, noi ne așteptăm de la ANI să facă mai mult decât a făcut până acum și încercăm prin acest proiect să-i oferim această posibilitate, dar totodată, trebuie să fortificăm și celelalte servicii”.

Propunerea legislativă vizează ca verificările ANI să se extindă și asupra donatorilor, încercând să descurajeze fenomene cum sunt în prezent când procurori, magistrați ori alți demnitari declară „donații” de zeci de mii de euro de la părinți, alte rude, fără ocazii sau cu prilejul căsătoriilor sau nașterii copiilor. Unii experți au admis că pretinsele donații nu ar fi decât „aducerea în circuitul legal a unor bani proveniți din acte de corupție”. În plus, PAS vrea să fie verificate și unele cheltuieli, nu doar venituri, ce depășesc șase salarii medii pe economie, în încercarea de a urmări și „stilul de viață” al celor supuși verificărilor.

Șeful Direcției juridice a ANI, Sergiu Popov, spune că Autoritatea salută multe din amendamente, poate cu reformularea unor propuneri, precum cea care vizează introducerea termenului „valoarea de piață” sau cu donatorii, astfel încât să nu existe riscul de a intra în viața privată a unor persoane care intră sub incidența legii:

„Autoritatea salută ideea de a extinde competențele inspectorilor de integritate, de a verifica și situația financiară a persoanelor terțe care au acționat în raport cu subiectul declarării în calitate de donator. Dacă nu facem modificare în lege, atunci inspectorii nu vor putea face uz de toate mecanismele ca să dovedească caracterul ilicit. Or, această practică de a pasa răspunderea pe o altă persoană va continua, vor continua să facă uz de cunoștințe, persoane terțe care nu nimeresc în declarații. Subiecții deja se vor gândi atunci când vor atrage în proces alte persoane și nici acele persoane deja n-o să fie de acord știind că inspectorul poate să vină și să-i evalueze situația lui materială, financiară”.

Legat de termenul „valoarea de piață”, propus în proiectul PAS, unii experți și-au exprimat rezerva că cei obligați să-și facă publice proprietățile vor scoate bani suplimentari din buzunar pentru a-și le reevalua. Asta pentru că s-a încetățenit practicile de a declara imobile evaluate de Cadastru cu mai mult de două decenii în urmă sau de a procura și vinde mașini la prețuri derizorii, asta doar în contracte, nu și în realitate. Deputata PAS, Olesea Stamate a spus că noua guvernare are în vedere și revizuirea acestor mecanisme.

Pe de altă parte, experta anticorupție Mariana Kalughin consideră că inițiativa noii guvernări conține multe măsuri ce ar putea duce la birocratizarea excesivă a controalelor și dublarea funcțiilor ANI cu ale altor instituții. Ea consideră necorectă și verificarea donatorilor, care nu sunt subiecți ai declarării și în cazul cărora nu se poate aplica sancțiuni:

„Cred că proiectul mai degrabă va dezavantaja Autoritatea, decât o va avantaja și mai degrabă ar putea să ducă la o confuzie în activitate și, în sfârșit, un colaps. Problema rămâne cu Consiliul de Integritate. I se oferă mai multe atribuții decât cele pe care le are, unele fiind de-a dreptul discutabile. De exemplu, decizia pe care eventual o va putea avea Consiliul de Integritate în partea ce ține de categoriile de persoane obligate în mod obligatoriu. În fapt, aceasta e o prevedere care aduce atingere independenței funcționale și operaționale Autorității Naționale de Integritate. Aceasta ar însemna că există riscul că deciziile privind categoriile de persoane care vor fi supuse obligatoriu verificărilor va fi una mai degrabă politică”.

În ceea ce privește dorința autorilor amendamentelor de a oferi mai multă atenție demnitarilor de rang înalt și magistraților, reprezentanții ANI argumentează că ei purced la verificări în baza unor sesizări. Juristul Sergiu Popov pune pretinsa lipsă de rezultate din acest domeniu în legătură cu felul în care sunt tratate cazuri de acest fel în justiție. Iar ex-ministra Olesea Stamate admite că revizuirea legislației ANI ar putea să fie blocată anume în acest punct. Fără o reformă veritabilă a justiției, controlul averilor s-ar putea să nu se miște din punctul mort în care se află, conchide Stamate.