Igor Grosu, liderul interimar PAS și noul președinte al Parlamentului, a declarat că primele inițiative legislative ale partidului său și ulterior ale guvernului Gavrilița , sunt legate de combaterea corupție. Mai ales a marii corupții. În prima partea a interviului cu Europa Liberă, Igor Grosu a precizat că noua putere va face „curățenie” printre demnitarii numiți politic dar și în rândul funcționarilor publici, fără a ocoli conducerea Procuraturii Generale.
- prioritate au relațiile cu vecinii direcți, România și Ucraina.
- prin reforme radicale, malul drept al Nistrului poate deveni mai atractiv pentru regiunea transnistreană.
- ședință specială a Parlamentului pentru a aproba legi restante, cerute și de UE.
- extinderea cooperării cu diaspora.
- în guvern trebuie să fie oameni asumați totalmente de partid.
- Igor Grosu va candida la șefia PAS.
Europa Liberă: Apropo, de când ați ajuns în funcția de președinte al parlamentului, trecem la dimensiunea politicii externe, ați avut deja convorbiri cu omologii Dvs. de la București și de la Kiev, de ce contează îmbunătățirea comunicării bilaterale cu statele vecine e lucru clar, dar de ce nu ați discutat și cu omologul Dvs. de la Moscova, de exemplu?
Igor Grosu: „N-am apucat încă. O să mă gândesc. Probabil o să discut și cu dl ambasador. Am considerat că e important întâi cu vecinii să stabilim un dialog. În special, pe dimensiunea parlamentară, pentru că a fost mai absentă această colaborare și chiar dacă am avut niște relații, nu puteam să le fructificăm, să le punem în valoare.”
Europa Liberă: Dar ce vă propuneți, iată, pe dimensiunea parlamentară să faceți în cooperarea bilaterală cu Ucraina și cu România?
Igor Grosu: „Cu România sunt foarte multe inițiative legislative, noi am vrea să preluăm acele bune practici pe care le-au obținut ei în procesul de armonizare a legislației, să vedem care sunt schimbările în legislație, pentru a favoriza proiectele comune, în special pe partea de infrastructură, interconectări și așa mai departe. Cum putem ajuta cooperarea la nivel local, lucru valabil și pentru partea ucraineană. Trebuie să ne cunoaștem mai bine. Cu partea română e cumva firesc să avem o relație mai specială, mai sufletească.
În doi ani, cât am fost în parlament, a lipsit această dimensiune, parlamentară, pe relația cu Ucraina, a fost fragmentară, nu întotdeauna am putut participa la unele evenimente. Comisia parlamentară de prietenie, de relații cu parlamentul ucrainean nu prea a fost vizibilă, de aceea vrem să-i înțelegem, să-i cunoaștem, politicile de acolo, inclusiv cele parlamentare, și atunci o să ne fie mai ușor nouă, atunci când promovăm anumite inițiative. Și cu Ucraina, desigur, avem multe dosare, convențional vorbind, și proprietățile noastre, și râul Nistru...”
Europa Liberă: ... ecologie, și dosarul transnistrean.
Igor Grosu: „Da, sunt foarte multe lucruri pe care trebuie, atent, să le abordăm și să ne ajutăm reciproc.”
Europa Liberă: Cazul acesta, al judecătorului ucrainean Ceaus, a afectat în vreun fel cooperarea bilaterală între Chișinău și Kiev?
Igor Grosu: „Pe line parlamentară, aveți în vedere?”
Europa Liberă: În general.
Igor Grosu: „În general, sigur că nu a creat premise pentru o mai bună cooperare.”
Europa Liberă: Se va cunoaște misterul acestui caz?
Igor Grosu: „Eu sper că vom afla. Văd că apărut acolo, într-o ipostază, pe urmă în alta. În general, și felul cum a apărut el aici, dincolo de trecutul lui, cu dosar acolo, cu învinuiri de luare de mită. Dar sper să avem claritate într-un final și să putem construi relații pragmatice, bune, avantajoase pentru ambele părți.”
Europa Liberă: Ce poate face parlamentul Republicii Moldova pentru a se apropia identificarea unei soluții durabile în problema transnistreană?
Igor Grosu: „Eu cred că parlamentul trebuie să fie acea voce, pentru că executivul tot timpul o să fie ocupat cu partea de implementare, care să transmită aceste mesaje, să explicăm oamenilor, cetățenilor noștri și de pe malul drept, și de pe malul stâng, și pe dimensiune parlamentară, și cu parlamentarii din Federația Rusă, după alegeri, că am înțeles că și acolo sunt alegeri...”
Europa Liberă: Da, dar eu de ce v-am pus această întrebare? Pentru că în parlamentul din 2005 aproape că a existat un consens al aleșilor poporului pe dosarul transnistrean.
Igor Grosu: „Succesul în dosarul transnistrean depinde de două componente. Este o componentă pe care noi mai puțin o controlăm, este conjunctura internațională, pentru că avem mai mulți jucători mari implicați.”
Europa Liberă: Formatul de negocieri 5+2.
Igor Grosu: „Exact. Dar este și o dimensiune pe care noi o controlăm, în care noi jucăm un prim rol – reformele în țară, în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Vreți să spuneți că atractivitatea malului drept ar putea să rezolve mai ușor problema transnistreană?
Igor Grosu: „Va contribui. Pentru că atunci când oamenii vor vedea diferența în atitudinea autorităților într-un sistem de justiție care îți apără drepturile, în calitatea serviciilor, infrastructurii etc., ei vor face diferența. Chiar și același business de acolo, preponderent, exportă pe piețele europene.”
Europa Liberă: Da, dar vedeți că exporturile politice se fac pe piața din Occident, iar viziunile politice coincid cu viziunile politice ale politicieni.or de la Moscova.
Igor Grosu: „Eu cred că oamenii văd diferența și, în timp, vor face această diferență. Rezultatele alegerilor parlamentare anticipate, dar și a celor prezidențiale au arătat că și acolo, chiar într-un spațiu în care, din păcate, încă nu putem desfășura activitate politică firească, 15 % au votat altfel. Asta înseamnă că lumea începe să privească altfel lucrurile, să le privească în comparație, și un mal, și altul. De aceea și spun, dacă prima dimensiune ține de faptul când jucătorii, mediatorii vor fi gata să medieze o eventuală soluție, și nu mă refer aici la pașii mici, ci la o viziune globală...”
Europa Liberă: Și viziunea globală ar fi elaborarea unui statut.
Igor Grosu: „Exact. Să discutăm cum vedem noi această reintegrare. Dar există dimensiunea noastră internă, tema noastră de acasă, pe care n-o s-o facă nimeni pentru noi, și atunci depinde de noi cum o să arătăm că mergem cu reforma justiției, ca oamenii simpli să nu ajungă la concluzia: „Dar care e diferența dintre hoții lor și hoții noștri? Să renunțăm la hoții noștri și să vină să ne fure hoții lor?” Nu, trebuie să demonstrăm încă o dată că, într-adevăr, pornim ceva real, credibil, ca oamenii să vadă diferența.”
Europa Liberă: Ați amintit că și în Rusia vor fi alegeri. Ei au anunțat că vor deschide câteva zeci de secții de votare și în stânga Nistrului.
Igor Grosu: „Am auzit ceva, cred că Ministerul de Externe o să iasă și o să-și expună poziția.”
Europa Liberă: Dar despre soarta ambasadorului Republicii Moldova la Moscova ce știți?
Igor Grosu: „Știu că a fost rechemat și că și-a dat demisia, știu din spațiul public. Nu am discutat cu dumnealui. Am despre acel caz din spațiul public și da, nu face față diplomației noastre.”
Europa Liberă: În scurt timp, Republica Moldova va trebui să numească și mai mulți șefi de misiuni diplomatice peste hotare, pentru că sunt vacanțe destul de mari de când unii au fost rechemați, iar alții nu am mai plecat. Pentru unii, știți, pe timpul altor guvernări, s-a solicitat și agrementul, a venit și agrementul, dar cel mai probabil acele persoane deja nu se mai regăsesc în lista ambasadorilor.
Igor Grosu: „Eu zic să-i permitem lui Nicu Popescu să ajungă ministru cu acte în regulă și dânsul va face o evaluare pe intern, va veni la comisia parlamentară pentru politică externă, vom discuta. Dar vă asigurăm că vom accepta să promovăm acele candidaturi de profesioniști care vor promova Republica Moldova, vor promova oportunitățile noastre economice, vor avea o atitudine aparte față de diaspora noastră etc.”
Europa Liberă: Dvs. unde vreți să întreprindeți prima vizită peste hotare?
Igor Grosu: „O să vedem unde o să fiu invitat și apoi o să decidem.”
Europa Liberă: Acum o să vorbim și despre cooperarea dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, știu că v-ați întâlnit și cu șeful delegației UE la Chișinău, dl Peter Michalko, care-și încheie mandatul. În general, Republica Moldova, la capitolul ajustarea legislației mai rămâne restanțieră, când e vorba despre cooperarea dintre Chișinău și Bruxelles, și mai sunt restanțe pentru că Republica Moldova nu a putut accesa anumite fonduri din partea UE.
Igor Grosu: „Char astăzi am avut o întrevedere cu dl ambasador, am discutat, în special, despre acele restanțe pe care le avem, pentru a putea obține tranșa a doua...”
Europa Liberă: Care a fost ratată.
Igor Grosu: „Care a fost ratată, da, bani foarte importanți pentru bugetul, pentru țara noastră. Am trecut în revistă toate restanțele, o parte din ele țin de parlament, motiv pentru care trebuie să convocăm ședința extraordinară a parlamentului.”
Europa Liberă: Și din acest motiv, inclusiv.
Igor Grosu: „În special, în acest scop, însă nu doar, ci și pentru a corecta și a duce la bun angajamentele pe care le avem.”
Europa Liberă: Și care sunt acestea?
Igor Grosu: „Păi, proiectul de lege menționat astăzi, cu referire la Agenția Națională de Integritate, Codul Vamal în lectura a doua, ceva ce ține de dimensiunea guvernamentală pe achiziții, niște regulamente, acte care pot fi aprobate la nivel de executiv. Trebuie să existe un raport al procuraturii și a biroului pentru recuperarea bunurilor, care să indice progresul în recuperarea banilor furați din sistemul bancar și mai sunt încă vreo câteva pe care trebuie să le onorăm în această sesiune.”
Europa Liberă: Știu că mai aveți și o restanță cu numirea viceguvernatorilor la Banca Națională.
Igor Grosu: „Da, și numirea viceguvernatorilor la Banca Națională. Avem toată deschiderea față de conducerea Băncii Naționale și vom grăbi procesul, astfel ca cei cinci să fie toți funcționali.”
Europa Liberă: UE și-a arătat disponibilitatea să ofere Republicii Moldova 600 de milioane de euro. În ce condiții și când încep să vină acești bani din partea UE?
Igor Grosu: „Urmează încă să discutăm detaliile. Bineînțeles că condiția primordială o să fie reforma justiției, asta este condiția condițiilor.”
Europa Liberă: Și piatra de încercare?
Igor Grosu: „Și piatra de încercare. De aici vin și aceste inițiative legat de ANI, de evaluarea externă. Sunt lucruri pe care noi trebuie să le probăm, pentru că cele 600 de milioane sunt pentru o perioadă de câțiva ani de zile.”
Europa Liberă: Dar vă întrebam dacă cunoașteți cel puțin prima tranșă când ar putea să ajungă.
Igor Grosu: „Nu cunosc, la moment. Cunosc doar că cea de a doua tranșă, de 50 de milioane de euro, trebuie să fie eliberată în a doua jumătate a lui septembrie.”
Europa Liberă: Din acel împrumut de 100 de milioane, pe care România îl oferea Republicii Moldova, s-au consumat doar 32, rămânând 68. Ar trebui să reveniți și la acel subiect?
Igor Grosu: „Sigur.”
Europa Liberă: Țin minte că președinta Maia Sandu a spus că ea este gata să discute cu partea română pe acest subiect. Iarăși, când se va întâmpla acest lucru?
Igor Grosu: „Era vorba să avem parlamentul funcțional și guvernul. Din moment ce avem aceste două instituții funcționale, o să revenim. Știu că dna președintă a avut discuții cu dl Aurescu, în cadrul ultimei vizite la Chișinău. Vom găsi acea soluție juridică, protocol adițional la acel acord sau acord. Dar am înțeles că este o disponibilitate chiar mai mare decât cele 68 de milioane care au rămas nevalorificate. Urmează să decidem și să anunțăm public domeniul în care vor fi canalizate aceste resurse. Un lucru vreau să spun doar, că vom ține să fie o investiție foarte vizibilă. ”
Europa Liberă: În cooperarea bilaterală moldo-română, știu că vă propuneți să îmbunătățiți infrastructura energetică, dar Republica Moldova are o mare restanță privind implementarea Pachetului Energetic III European.
Igor Grosu: „Iată de ce, inclusiv, a trebuit să separăm Ministerul Economiei de Ministerul Infrastructurii. Noi, spre fericirea noastră, în următorii ani o să avem foarte mulți bani pe infrastructură.”
Europa Liberă: Dacă pot fi absorbiți acești bani.
Igor Grosu: „Problema e capacitatea de absorbție, pentru că aici sunt proceduri, studii de fezabilitate, prefezabilitate, care, de regulă, iau mai mult timp decât procesul de implementare. Iată de ce a fost nevoie de un minister dedicat, în special, proiectelor mari de infrastructură. Aici e și energetică, și infrastructura drumurilor, ați auzit, probabil, toți am auzit, de cele patru poduri pe perimetrul...”
Europa Liberă: Cu Ucraina și cu România?
Igor Grosu: „Exact. A fost nevoie și este nevoie de o instituție dedicată acestor mari proiecte de infrastructură.”
Europa Liberă: Unii observatori au atras atenția că actuala structură a guvernului seamănă foarte mult cu structurile guvernelor europene, acesta lucru l-ați făcut intenționat sau cum?
Igor Grosu: „Vă spunem care e filosofia.”
Europa Liberă: Digitalizare, ecologie...
Igor Grosu: „Trebuie să ne debarasăm de practica când un guvern nou vine cu structura identică a precedentului guvern. Structura guvernului trebuie să reiasă din programul, din viziunea partidului sau coaliției de guvernare. Iată de ce noi am considerat că trebuie ca aceste trei ministere cel puțin să le divizăm. Și la agricultură – adică chiar patru. Și am adus argumente. Pe dimensiunea infrastructură noi nu am fost capabili până acum să absorbim măcar acele resurse care au fost de la Banca Mondială, de la alte instituții financiare, pe energetică, pe drumuri, cale ferată etc.”
Europa Liberă: Și asta e o problemă foarte mare!
Igor Grosu: „Asta e o problemă de capacitate. Și atunci poate se observă similitudini cu alte guverne.”
Europa Liberă: Guverne din spațiul european.
Igor Grosu: „În România sunt mult mai multe ministere, îmi scapă acum numărul lor, ”
Europa Liberă: Cel puțin, unii au observat că structura se apropie de structura cabinetelor de miniștri din Occident.
Igor Grosu: „Ați văzut că a apărut poziția de prim-ministru pentru digitalizare. Noi chiar credem cu adevărat în această abordare și am adus un om care a crescut în domeniul acesta. A lucrat în sectorul privat, apoi la Agenția de Guvernare Electronică (e-guvernare), deci a văzut necesitățile consumatorului, cunoaște procesele din interior. Trebuie să digitalizăm foarte multe servicii, ca oamenii să aibă mai ușor acces la servicii de calitate. Și astfel scade și corupția, scade interacțiunea cu factorul uman etc.”
Europa Liberă: Unii s-au așteptat că o să încercați să convingeți mai mulți reprezentanți ai diasporei să vină acasă. Doi se regăsesc în cabinetul dnei Gavriliță, dl Popescu și Marcel Spătaru.
Igor Grosu: „Vreau să vă spun că nu e atât de simplu. Și eu tot timpul aduc exemplul acesta: când sunt alegeri la termen, lumea care se gândește la o carieră politică poate să se gândească: „Dom-le, în 2026 sunt alegeri în Moldova, hai să încerc să revin acasă.” Acum au avut loc alegeri anticipate, oamenii au afaceri, familie copii.”
Europa Liberă: E mai greu.
Igor Grosu: „E mai greu. Sau au proiecte de investiții, dacă vorbim de cei din companii. Nu e simplu. Dna Gavriliță a menționat că, chiar dacă noi am găsit oameni buni, dar nu și-au putut lăsa joburile ca să vină aici, o să-i conectăm la gestionarea întreprinderilor de stat.”
Europa Liberă: Da, ea a spus ieri, la Europa Liberă, acest lucru.
Igor Grosu: „Îi vom conecta acolo, pentru că aceasta permite să te implici de la distanță sau periodic să revii acasă. Noi o să vedem cum o să exploatăm potențialul pe care-l avem în diaspora.”
Europa Liberă: Nu ați oferit niciun portofoliu unui reprezentant al altui partid.
Igor Grosu: „În guvern?”
Europa Liberă: Da.
Igor Grosu: „În guvern, nu vă supărați, trebuie să fie oameni asumați totalmente de partid, chiar dacă nu sunt membri de partid. Ei trebuie să fie parte a echipei și să existe acea chimie în interior, pentru că e lucru de echipă. Asta nu înseamnă că la alte nivele nu putem reveni și discuta.”
Europa Liberă: Dar știți că așa și se consideră, pentru următorii ani a dispărut confruntarea între instituțiile statului, iar Partidul Acțiune și Solidaritate nu mai poate da vina pe nimeni pentru eventuale, posibile eșecuri în țară.
Igor Grosu: „Eu sper să nu fie eșecuri, ci mai multe rezultate. Unde o să fie loc pentru mai bine o să corectăm și o să facem mai bine. De aceea, am spus, în prima linie trebuie să fie oameni asumați de sus până jos. Nu văd de ce ar trebui să aducem oameni din afara partidului, adică din alte partide pentru pozițiile din prima linie? Dacă o să fie nevoie de oameni pregătiți și pe alte poziții, putem reveni, putem reconsidera etc.”
Europa Liberă: Deseori vă întrebăm despre dosarul cooperării moldo-ruse, dar uităm deseori să vă întrebăm despre cooperare Republicii Moldova cu SUA. Cum ați vrea să se dezvolte relațiile bilaterale dintre Chișinău și Washington?
Igor Grosu: „Vrem să fie relații foarte bune. Noi am beneficiat masiv de suportul partenerilor americani, chiar dacă este mai puțin cunoscut acest fapt, din cauza unei probleme de comunicare, probabil, în a prezenta programul Provocările Milieniului.”
Europa Liberă: Da, în care a fost ratată asistența pentru că era mare gradul de corupție.
Igor Grosu: „Exact. Și sunt multe altele: sistemele de irigare și multe alte lucruri făcute cu banii contribuabililor americani. Noi vrem să intensificăm această colaborare, nu doar economică, în ceea ce ține de securitatea sistemelor informaționale, pentru că este o provocare la capitolul combaterea corupției o să avem nevoie de asistență pentru a fortifica instituțiile noastre, același CNA și alte organe responsabile de eradicarea corupției.
Vrem relații bune, pragmatice, de colaborare și cu SUA, dar și cu Federația Rusă, evident, care este un jucător foarte important în această parte a lumii. Ei au un cuvânt greu de spus în soluționarea conflictului transnistrean și noi înțelegem lucrul acesta.”
Europa Liberă: O să insistați pe ideea evacuării trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova?
Igor Grosu: „Noi o să mergem în continuare pe căutarea de soluții pentru apropierea celor două maluri.”
Europa Liberă: Dar de la proclamarea independenței și până astăzi, toate guvernele au cerut retragerea trupelor străine, rusești de pe teritoriul Republicii Moldova.
Igor Grosu: „Nici unui stat pe lumea asta nu-i place, și e firesc, ca să se afle trupe străine pe teritoriul său.”
Europa Liberă: Dar totuși Constituția are și un articol care prevede neutralitate.
Igor Grosu: „Absolut. Și atunci noi trebuie să găsim acel moment ca să fie win-win, să se simtă parte a soluție, parte a procesului. Dar principalul beneficiar trebuie să fie cetățeanul Republicii Moldova, care are mult mai multe șanse decât toate acele conflicte înghețate din spațiul ex-sovietic.”
Europa Liberă: Dar, totuși, admiteți că dacă Rusia și-ar retrage armata ar fi mult mai ușor să fie identificată soluția pentru conflictul transnistrean?
Igor Grosu: „Eu cred că atunci când discută politicienii de pe ambele maluri, când discută cetățenii, când discută diplomații, există o mai mare posibilitate să se găsească soluții. Nu trebuie să se implice în asta militarii, să discute militarii. Să discute politicienii, cetățenii, mediatorii, sectorul privat, aceștia sunt cei care trebuie să găsească soluții.”
Europa Liberă: Și relația Republicii Moldova cu Alianța Nord-Atlantică cum ar trebui să se dezvolte?
Igor Grosu: „Noi, așa cum a beneficiat în perioada pandemiei de acele echipamente de protecție, foarte binevenite, vom continua colaborarea, vom participa la acele misiuni de pacificare, pentru că este o ocazie foarte bună pentru militarii noștri să fie parte a acestui proces. Contribuim și noi astfel la soluționarea unor conflicte sau la asigurarea securității în anumite zone, învățăm lucruri, devenim mai compatibili cu reprezentanții altor armate, este și contribuția noastre.
Cum spunea cineva, nu poți fi doar consumator de securitate, trebuie să și contribui, dacă vrei să fii parte a acestui club, să vii și tu cu contribuția ta. Acolo unde au mers militarii noștri și-au îndeplinit cu brio misiunea și le dorim mult succes și-i așteptăm cu drag acasă.”
Europa Liberă: La șefia partidului, când decideți soarta liderului?
Igor Grosu: „La toamnă o să avem congresul, încă nu am decis pe ce dată anume.”
Europa Liberă: Dar Dvs. ați anunțat că v-ați dori...
Igor Grosu: „Eu, probabil, voi candida. Ne dorim ca tot procesul acesta să fie foarte bine organizat, transparent, prin vot secret, să fie o confruntare de idei și, cumva, să securizăm mandatul politic oferit de cetățeni cu un mandat politic oferit de membrii partidului.”
Europa Liberă: Și chiar pe final, ați avut o întrevedere cu Mitropolitul Moldovei, unii v-au lăudat, alții v-au criticat. Imediat după această întâlnire, în piață au fost aduși sute de fețe bisericești și enoriași, care au protestat împotriva vaccinării obligatorii anti-Covid să ne spuneți Dvs. de ce a fost nevoie de acea întrevedere cu mitropolitul Vladimir?
Igor Grosu: „A fost o întrevedere și cu Mitropolia Moldovei, și cu Mitropolia Basarabiei, pentru acuratețe. Dacă este nevoie, o să mă întâlnesc în continuare și cu reprezentanții altor culte, pentru că este corect, în ipostaza mea, oricine ar fi președintele parlamentului, să stabilească o relație cu reprezentanții cultelor. Pentru că în special acum, după această perioadă electorală, care nu s-a deosebit de alte campanii, care a bulversat cetățenii, trebuie să calmăm lucrurile, să-i liniștim, inclusiv, să folosim ocazia pentru a explica o dată în plus că trebuie să fim solidari în combaterea pandemiei, pentru că ea este printre noi și nu se uită că ești de la o mitropolie sau alta sau că ești de altă religie. Suntem toți supuși aceluiași risc.
Că unii acceptă argumentele, că alții nu le acceptă, va trebui să discutăm mai des – o să discutăm mai des. Asta este sarcina, de a aduce toleranța religioasă în societate, de a-i uni pe oameni. Și da, acești doi lideri religioși cu care eu am avut ocazia să mă întâlnesc, ei sunt lideri de opinie în societatea noastră și o bună parte din cetățeni ascultă de sfaturile lor.”
Europa Liberă: Dar participarea la aceste proteste împotriva vaccinării anti-Covid?
Igor Grosu: „Pe mine un lucru m-a bucurat, nu-l primiți ca sarcasm, am văzut că cei care au stat în piață au respectat distanța, așa de bine! Cred eu că mai este o speranță ca cel puțin pe o parte din ei să-i convingem. Și, scuzați-mi lipsa de modestie, eu cunosc fețe bisericești care s-au vaccinat și care înțeleg lucrul acesta. Care s-au vaccinat, apropo, printre primii!”
Europa Liberă: Pentru că sunt și fețe bisericești care au fost spitalizate, au trecut prin suferințe mari și au povestit enoriașilor că, totuși, boala asta nu e o glumă.
Igor Grosu: „Scuzați-mă, dar o să aduc un exemplu poate banal: și vaccinul acesta care a fost elaborat de oameni de știință care au primit un dar, un talent de la Creator.”
Europa Liberă: E pregătită Republica Moldova să țină piept, eventual, dacă situația devine critică?
Igor Grosu: „Eu zic că cu actualul guvern noi suntem mai bine pregătiți, pentru că avem și un ministru care știe foarte bine ce se întâmplă în sistem.”
Europa Liberă: Dna Ala Nemerenco.
Igor Grosu: „Da, are un nume în sistem, are credibilitate, avem deschidere, avem vaccin suficient, deci vom face față mai ușor. Dar, apropo, dacă avem un ministru bun și toate resursele, asta nu înseamnă că noi, toți cetățenii, nu trebuie să fim solidari. Și atunci când există posibilitatea să ne vaccinăm – să o facem.”
Europa Liberă: Dar ce părere aveți despre faptul că nici 20 la sută din populație nu s-a vaccinat?
Igor Grosu: „Pentru că n-a fost o campanie suficientă de comunicare și lucrurile s-au relaxat cumva: asta este departe, asta nu ne afectează etc. Deci, permanent trebuie să comunici cu oamenii, să-i motivezi, să-i încurajezi.”
Europa Liberă: Să fii exemplu.
Igor Grosu: „Da. Eu, spre exemplu, pentru că suntem într-o altă componență a parlamentului, chiar am rugat secretariatul, în virtutea funcției, să întrebe de parlamentari câți sunt vaccinați sau care vor să se vaccineze și să le organizăm procesul de vaccinare, inclusiv pentru personalul parlamentului.”
Europa Liberă: Și câți sunt vaccinați?
Igor Grosu: „Bine, mi-au spus o cifră, dar e prealabilă. Personalul e mai vaccinat decât deputații, pentru că au venit foarte mulți noi și încă nu avem exact datele câți sunt vaccinați.”
Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această discuție și vă mai așteptăm și cu alte ocazii.
Igor Grosu: „Eu vă mulțumesc. Cu mare plăcere.”
