Educaţia trebuie să fie în permanenţă o prioritate naţională, întrucât fără educaţie o societate nu poate evolua nici social şi nici spiritual sau moral, sugerează directorul Liceului „Spiru Haret” din Chișinău, Victor Ambroci, care spune cum vede influenţarea în bine a sistemului public de educaţie.
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Lumea zice că prioritatea priorităților în societatea moldavă trebuie să rămână educația. Or, degradarea societății pornește de la lipsa educației?
Victor Ambroci: „Da, sigur, o societate care se respectă nu poate să aibă un sistem educațional infect, așa că societatea atunci când vorbește, cred că are dreptate. O societate care are un sistem educațional bine pus la punct, cu siguranță va fi o societate valorică.”
Europa Liberă: Cei care vorbesc despre Liceul „Spiru Haret” din capitală, vorbesc cu mult respect la adresa acestei instituții poate și din simplul motiv că îl au în fruntea acestei instituții pe Victor Ambroci. Este greu totuși să pui accent pe calitatea educației și să produci acest „om de calitate”?
Victor Ambroci: „Cheia succesului Liceului „Spiru Haret” nu este numai în Victor Ambroci, este în întreaga echipă care muncește aici zi de zi și eu le sunt foarte recunoscător colegilor mei pentru munca depusă și, sigur, împărțim succesul cu toții.
Împărțim succesul cu toții...
Atunci când te dedici, atunci când îți consacri întreaga zi de muncă doar sarcinilor care stau în fața noastră, atunci când respecți elevul și părintele, când îi acorzi atenția cuvenită atunci când intră, indiferent cu ce chestiune unul sau altul, sigur că atunci vine și respectul din partea cealaltă. Mie mi se pare că aici trebuie să se lucreze și în alte domenii, nu numai în învățământ.”
Europa Liberă: Cum ați reușit să țineți grămăjoară colectivul, deși probabil că mai există și aici exod de profesori? E greu astăzi să menții un cadru didactic și se zice că salariul nu totdeauna îl motivează?
Victor Ambroci: „Nu totdeauna salariul este factorul determinant la menținerea unui profesor într-o instituție școlară. Mai este și confortul psihologic al d-lui, este și atmosfera creată. Eu cred că la „Spiru Haret” noi am reușit să creăm un climat adecvat, unde profesorii să vină cu plăcere la ore și dacă ei vin cu plăcere la ore, atunci ei se simt confortabil și în relația lor cu elevii și cu părinții. Eu sper, cel puțin, că am făcut tot ce este posibil și când zic „tot ce este posibil”, sigur că orizontul încă e departe și voi face în continuare.”
Europa Liberă: Pentru noul an școlar aveți lipsă de cadre didactice?
Victor Ambroci: „Da, sunt câteva posturi vacante, care au apărut acum, la final de an școlar. Suntem în căutarea profesorilor care ar ocupa, suplini aceste funcții vacante și cred ca până la începutul anului școlar să-i găsim pe cei care vor să facă și ei parte din familia „Spiru Haret”.”
Europa Liberă: Pentru prima dată la „Spiru Haret” nu s-a insistat pe ideea de a avea un careu solemn la 1 septembrie.
Victor Ambroci: „Da, am renunțat la această idee a careului tradițional din simplul motiv că nu mai era, nu să zic „la modă”, dar nu mai era confortul acela necesar nici pentru noi, nici pentru elevii care stăteau în soare o jumătate de oră-o oră și cu asta se termina totul și trebuiau să asculte niște alocuțiuni de tot soiul. Noi am mers pe o altă idee. La începutul anului școlar avem o Gală a debutanților, pentru cei din clasa a V-a, care pășesc prima dată pragul instituției noastre, și iată la această Gală a debutanților îi acceptăm în familia noastră „Spiru Haret”. De obicei, sala noastră de festivități, care este una foarte mică, nu ne permite să-i găzduim pe toți, de aceea întotdeauna apelăm la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, care de fiecare dată ne găzduiește acolo. La final de an avem și Gala absolvenților, pe care la fel o desfășurăm la Filarmonică. Și asta oferă niște condiții pentru copii, ei pot să se manifeste, au aproape două ore la dispoziție, unde fiecare clasă poate să vină cu tot felul de idei interesante ale lor în scenă; absolvenții la fel pot să demonstreze ce au însușit ei pe parcursul anilor. Părintele poate veni să se așeze comod în fotoliu și să-și admire copilul la început sau la final de an școlar. Cu alte cuvinte, sunt alte condiții și eu cred că din moment ce avem o asemenea posibilitate, de ce să nu o folosim?”
Europa Liberă: Sunteți pro sau contra uniformei școlare?
Victor Ambroci: „Noi suntem contra uniformei școlare, fiindcă asta este, de fapt, și ideea elevilor. Bine, au fost mai multe propuneri de a introduce uniforma școlară de-a lungul anilor, dar eu cred că elevii se simt mai bine fără uniformă. Uniforma eu știu că este un element care îi disciplinează, se spune că îi disciplinează, dar în același timp îi și uniformizează și dispare individualitatea copilului. Or, școala nu doar instruiește, nu doar îi învață matematică, istorie și alte științe, dar școala trebuie, în primul rând, să educe; să educe niște cetățeni care trebuie la urma urmei să știe să-și asorteze o culoare la pantaloni sau la sacou, să știe să-și aleagă o haină.
Noi suntem contra uniformei școlare...
Adică încercăm să le permitem să fie ei înșiși atunci când se îmbracă și vin pe băncile școlii, dar rămâne la discreția Consiliului elevilor, Consiliului profesoral și a Consiliului reprezentativ al părinților; o să mai discutăm încă o dată această idee și dacă va fi o propunere din partea d-lor și o s-o accepte, fiindcă până la urmă părintele este acel care achită costurile acestei uniforme, nu este o uniformă de serviciu care este oferită gratuit de stat.”
Europa Liberă: De-a lungul timpului aud de la copii că sarcina care le revine ca să învețe e foarte încărcată, multe discipline, cerințele sunt mari. Trebuie cumva ceva reformat?
Victor Ambroci: „Da, și se lucrează în această direcție la ministerul nostru de resort. Eu cred că va continua această activitate, trebuie să mai descărcăm din programa școlară, să vedem de ce are nevoie elevul sau absolventul atunci când merge la facultate sau își alege domeniul în care vrea să profeseze, de asta cred că mai este de lucru la decongestionarea programei școlare. Și poate să le dăm posibilitate în clasa terminală, să zicem a XII-a, deja ei să meargă pe făgașul lor, să nu mai studieze în continuare acele discipline de care poate nici n-au să aibă nevoie în momentul în care elevul va merge să facă Medicină sau va merge să facă Jurnalism ori alte direcții de activitate să facă niște discipline de care nu mai are nevoie, fiindcă el deja și-a ales direcția.”
Europa Liberă: Cum vă reușește să vă descurcați cu puținii bani care se alocă educației?
### Vezi și... ### Generaţia de astăzi este „a fulgilor de nea”, irascibili şi egocentrici...Victor Ambroci: „Dar nu se alocă puțini bani. Ei trebuie, pur și simplu, gestionați cu pricepere, corect și atunci banii vor ajunge pentru toate activitățile noastre. Noi ne descurcăm. Iată chiar și anul acesta am început o reparație mare a coridoarelor la toate cele patru nivele și sunt banii instituției, cred că lumea știe că la „Spiru Haret” nu se adună bani pentru reparații anuale sau alte activități, ne străduim să facem toate lucrurile acestea cu banii publici care sunt direcționați de Primăria municipiului Chișinău și banii care sunt alocați cu generozitate de părinți prin intermediul Asociației obștești a părinților din liceul nostru.”
Europa Liberă: E bine să existe aceste asociații?
Victor Ambroci: „Cu siguranță, e bine, aceste asociații există în toată lumea, dacă părintele este interesat să ajute absolut oficial. Asociația obștească „Spiru Haret” este cea mai longevivă din republică. Părinții au înregistrat această asociație la Ministerul Justiției încă în 1997 și de atunci toate plățile sunt făcute prin intermediul transferurilor bancare. Cu alte cuvinte, este transparență, orice părinte poate să meargă să se intereseze la contabilitatea acestei asociații; anual se organizează adunări generale ale părinților. Dacă înainte le organizam în mai, acum Consiliul coordonator a decis să le organizeze la finalul lui septembrie ca să poată să raporteze și despre toate cheltuielile care au fost efectuate pe parcursul verii, fiindcă sunt mai multe. Și în felul acesta încercăm să menținem această transparență în gestionarea banilor publici în instituția noastră.”
Europa Liberă: Nu v-am întrebat despre rezultatele sesiunii Bacalaureatului din acest an. Cunoașteți deja care sunt rezultatele?
### Vezi și... ### Daniel Funeriu: „Universitățile românești, în marea lor majoritate sunt parte a problemei, nu a soluției.”Victor Ambroci: „Da, avem un rezultat foarte bun și anul acesta la examenele de Bacalaureat, o medie de 8,65, care sper eu să mai crească în urma sesiunii suplimentare. La momentul actual e al treilea rezultat pe țară. Să vedem ce ne va spune și sesiunea suplimentară la care mai avem un elev care a decis să rămână în sesiunea suplimentară. Nu este un elev care nu va susține acest examen, dar a hotărât el să-și ia o rezervă de timp ca să se pregătească mai bine.”
Europa Liberă: Foarte multă lume se întreabă de ce nu există și treapta primară la „Spiru Haret”.
Victor Ambroci: „Treapta primară la „Spiru Haret” nu există, fiindcă nu există condiții pentru copiii mici. Noi suntem amplasați aici, în buricul târgului – cum mai zicem noi –, în centrul orașului, suntem înghesuiți din toate părțile. Elevul când deschide ușa de la intrare nimerește exact în fluxul de mașini care trec prin fața liceului, în două direcții. Or, eu cred că o școală primară trebuie să aibă și niște condiții, copiii trebuie să fie asigurați cu liniște și pace la amiază, ca să poată dormi, să se poată plimba printr-o alee ceva care ar fi situată în preajma școlii, or aici e un singur bloc, nu avem anexe la blocul nostru. De aceea, ei se amestecă la recreație cu clasele mari și cred că condițiile ar trebui să fie cu totul altele, ca să avem și clasele primare, chiar și la vizitarea blocurilor sanitare, unde vine unul de 19 ani și unul de 10 ani.”
Europa Liberă: Câți elevi aveți acum?
Victor Ambroci: „Am finalizat cu aproximativ 1.300 de elevi și la anul încă nu știm câți vom avea. Am încercat pe parcursul verii să micșorăm numărul de elevi, să fie mai puțini în clasă, pentru că la urma urmelor asta o dorește și profesorul și părintele, dar nu cred că o să reușim anul acesta, fiindcă sunt foarte multe solicitări atât la clasa a V-a, cât și la cea de-a X-a. Deja observăm că după prima săptămână de depunere a actelor am putea completa patru clase și ne-am putea opri aici, dar mai este o săptămână înainte, să vedem cu ce se va solda.”