Viorel Gîrbu: Economia moldoveană se bazează pe exportul forței de muncă, remitențe și impozitări

Guvernul în exercițiu s-a întrunit miercuri, 30 mai, după o pauză îndelungată, luând în ședința sa o serie de decizii cu impact economic. De exemplu, a hotărât să compenseze și angajaților din sectorul privat, nu doar celor din sectorul public, o jumătate din suma creditelor luate prin programul ipotecar „Prima Casă” sau să urgenteze pornirea programului „Drumuri bune pentru Moldova 2” pentru care avea deja bugetați anul acesta 2,7 miliarde lei. Corespondenta Europei Libere a stat de vorbă cu economistul Viorel Gîrbu, de la Institutul Economie de Piaţă de la Chişinău, întrebându-l ce sugerează aceste decizii? Finanțele moldovene sunt în ordine, în ciuda îndelungatei crize politice?

Viorel Gîrbu

​​Viorel Gârbu: „Alegerile parlamentare sunt un proces care trebuie să schimbe conducerea din vârf a Parlamentului și a Guvernului. Alegerile nu survin în vederea schimbării unor funcționari, da? Deci, noi atestăm că serviciul de protecție al sănătății, toate entitățile care lucrează, lucrează în continuare, Fisc-ul colectează taxe, funcționarii scriu scrisori și implementează activitatea în continuare, vin și cu proiecte de hotărâri și de legi. În tot ce ține de nivelul inferior, la nivel de funcționari nu este nicio schimbare.

Dacă această criză politică, prelungită deja pe o perioadă de trei luni, să o analizăm din această perspectivă, sigur că în Moldova lucrurile evoluează de o manieră mai mult sau mai puțin stabilă. Dacă încercăm să vedem critic tot ce s-a întâmplat în Republica Moldova până acum, în perioada anterioară – și aceste prelungite guvernări, și din perspectiva unor schimbări spre bine pe care noi toți din Republica Moldova le așteptăm, – atunci, sigur că lucrurile stagnează și noi, efectiv, nu ne reformăm.

Interviu cu economistul Viorel Girbu: economia vs criza politică

În perioada anterioară, Republica Moldova a înregistrat mai multe deficiențe și aceste deficiențe în primul rând au afectat relațiile noastre cu donatorii, și în special cu Uniunea Europeană. Da, deci, dacă celelalte instituții, Fondul Monetar, Banca Mondială au continuat dialogul cu autoritățile, am avut de cealaltă parte, din partea Uniunii Europene, o abordare foarte critică, în special după problema cu alegerile la nivelul municipiului Chișinău, dar și altor deficiențe și lipse de reforme.

Dacă pe noi ne interesează modul în care evoluează lucrurile din această perspectivă, din perspectiva unor schimbări mai rapide și de esență în Republica Moldova, sigur că noi nu facem nimic decât să prelungim aceeași stare veche a lucrurilor și să amânăm schimbarea către ceva mai bine, ceva diferit pentru o perioadă mai lungă de timp.”

​Europa Liberă: Dacă veneau la timp fondurile europene, dacă ne-am imagina această situație, cum ar fi arătat lucrurile?

Viorel Gârbu: „Bine, nu aceste fonduri în sine contează, dar știm, totuși, că mijloacele oferite de Uniunea Europeană sunt substanțiale – 100 de milioane de euro pe durata unui an. Pentru un buget public național atât de mic precum este bugetul Republicii Moldova, aceste fonduri sunt, totuși, importante.

Aceste fonduri puteau să schimbe lucrurile, modul în care evoluează lucrurile în Republica Moldova, în mai bine, un pic mai bine. Nu vorbesc de niște schimbări radicale, dar ce trebuie să constatăm este că prin lipsa mijloacelor oferite din partea Uniunii Europene noi atestăm, de fapt, la lipsa unei voințe din partea clasei politice de a produce reforme esențiale în Republica Moldova.

Deci, nu doar lipsa fondurilor Uniunii Europene aici contează, dar și faptul că fondurile interne ale noastre, cele multe miliarde pe care noi le achităm pentru plata impozitelor, nu merg către schimbare de esență în Republica Moldova. Acest lucru este semnalat prin, iată, această dificultate de comunicare dintre autoritățile care momentan guvernează Republica Moldova și autoritățile Uniunii Europene. Acest lucru cred că contează cel mai mult, fiindcă nu doar cele 100 de milioane noi le ratăm, dar cele multe miliarde din banii noștri care se folosesc tot nu către o schimbare de esență, dar pentru a mima anumite procese.”

Europa Liberă: Dar dacă nu merg către schimbare aceste miliarde, atunci ce se face cu acești bani?

Viorel Gârbu: „Banii se cheltuiesc, dar nu se produc schimbări de esență. Se fac anumite politici, se plătesc salarii, dar se salarizează poate nu cei mai buni. Dacă vorbim de salarizarea, să zicem, sectorului justiției, noi atestăm în continuare carențe foarte mari în activitatea acestui sector. Deci, poate mijloacele respective puteau fi folosite pentru salarizarea altor persoane cu mai multă integritate morală.

Deci, toate structurile pe care noi le-am creat, chiar și cu suportul partenerilor externi, care erau gândite inițial să producă o anumită schimbare calitativă în Republica Moldova, aceste structuri nu funcționează normal, nici nu ne oferă rezultatul aștept, deși bani se cheltuiesc.

Da, se fac anumite reforme, ministerele funcționează, produc anumite documente, vin cu implementarea anumitor politici. Dar aceste politici nu schimbă esențial către bine starea lucrurilor în Republica Moldova și calitatea vieții cetățenilor Republicii Moldova. Banii se cheltuiesc, dar, regretabil, impactul și rezultatul pe care îl obținem ca urmare a acestor mijloace cheltuite nu motivează cetățenii moldoveni să fie mai fericiți sau, de exemplu, nu stopează exodul masiv al cetățenilor moldoveni peste hotare, care, de fapt, acesta și este un răspuns și un indicator care descrie foarte bine modul în care evoluează lucrurile în Republica Moldova.

Dacă am fi avut mai mult dinamism și mai multe schimbări pozitive, optimismul cetățenilor ar fi fost cu totul altul și atunci nu ne-am fi confruntat cu un exod atât de mare al cetățenilor.”

Europa Liberă: Cum de reușesc, totuși, autoritățile să supraviețuiască din punct de vedere financiar? Pentru că, uitați-vă, și-au fixat un buget, au luat în calcul și banii europeni, acești bani nu vin – cum de reușesc să facă față plăților?

Viorel Gârbu: „Bugetul Republicii Moldova, de ce este unul mic și destul de dependent față de asistența externă. Totuși, aceste mijloace nu veneau să acopere anumite cheltuieli esențiale, de primă necesitate. Atât cheltuielile de ordin social, pensiile, îndemnizațiile, cât și cheltuielile în sectorul bugetar, salariile, sunt achitate din contul impozitelor. Noi n-am achitat aceste cheltuieli din contul asistența externe.

Din acest motiv asistența care vine sau nu vine nu produce chiar o schimbare de esență pe perioadă scurtă de timp. Noi nu putem să vedem acest lucru pe durata unui an. De exemplu, dacă Uniunea Europeană taie asistența pe care o are pentru Republica Moldova, asta nu înseamnă că funcționarea din cadrul ministerelor sau din cadrul școlilor, bugetarii din spitale nu vor primi salariul. Aceștia vor continua să primească salariu.

Dar pe termen mediu și lung asistența, dacă nu este oferită Republicii Moldova, nu duce la schimbarea către mai bine a modului în care evoluează lucrurile în țara noastră. Deci, nu avem reforme, asistăm în continuare la faptul că industria bugetară lucrează la performanță mică și toată rentabilitatea vieții din Republica Moldova față de ceea ce asistăm în statele europene și tehnologiile pe care noi le aplicăm. Tratamentele medicale, de exemplu, pe care le primesc cetățenii moldoveni se oferă în bază unor tehnologii foarte vechi, fiindcă nu se fac reforme. Aceste reforme se fac cu ajutorul partenerilor externi prin intermediul fondurilor venite de peste hotare.

Totuși, cheltuielile de primă necesitate sunt acoperite din contul mijloacelor interne. Din acest motiv, Guvernul, într-un fel, își permite luxul, să zicem așa, să aibă un dialog destul de neprietenos și necooperant cu partenerii externi, să-și impună punctul de vedere, fiindcă știe că, oricum, pe trei-patru ani, nimic nu va zdruncina economia Republicii Moldova, fiindcă bugetul este format în special din contul veniturilor și taxelor colectate la interior, în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Adică îți fixezi cerințe mici și le poți acoperi.

Viorel Gârbu: „Da, cerințele imediate pot fi acoperite din contul acelor impozite și taxe care sunt colectate aici, în Republica Moldova, în cadrul acelui model economic pe care noi l-am format și-l atestăm cu suficientă critică aplicată în Republica Moldova, model care se bazează pe exportul forței de muncă și pe o administrație și o țară care se ține în mare măsură din contul remitenților și din contul impozitării, de fapt a importurilor venite din peste hotare.

E un model care nu este sustenabil, toată lumea vorbește despre acest lucru, dar acest model, bine, continuă să se automențină o anumită perioadă de timp.”

​Europa Liberă: Putem, în concluzie, spune, domnule Gârbu, că atunci când un Guvern are ambiții mari de schimbare, de reformă și se ocupă, într-adevăr, de lucrurile necesare pentru o economie pentru stat, un blocaj din acesta de trei luni s-ar fi simțit foarte acut. Dar în condițiile astea, în care suntem actualmente, nici nu prea se simte la nivel de blocaj.

Viorel Gârbu: „Da, dacă e să monitorizăm modul în care evoluează dialogul nostru cu Uniunea Europeană. Fiindcă acest dialog și descrie calitatea schimbărilor care au loc în Republica Moldova. Modul în care se implementează Acordul de Asociere, cât de multe capitole am reușit noi să le implementăm și cât de multe schimbări calitative s-au produs în Republica Moldova, sigur că blocajul de câteva luni contează, el produce un anumit impact.

Dar, poate aspectul care cel mai mult contează aici este, totuși, calitatea schimbărilor. Noi putem să aducem un exemplu care s-a produs acum, recent, în țara vecină, în România, acolo unde în rezultatul alegerilor din Parlamentul European, bursa de valori, care indică starea economiei, a crescut cu tocmai trei puncte procentuale.

Deci, e o creștere semnificativă a acestui indicator, care se bazează doar pe percepția populației, pe optimismul și pe starea de bine, pe așteptări către mai bine pe care le au atât cetățenii, cât și agenții economici, uitându-se la un aspect care este, cumva, aproape secundar, și totuși care vorbește despre anumite schimbări de mentalitate din țara vecină, și anume la modul în care populația a știut să-și manifeste votul în cadrul acestui scrutin.

Deci, comportamentul populației a avut un impact economic gratuit – fără nicio investiție, fără nici măcar o politică, sau o lege, sau o schimbare de esență. Este doar un răspuns care ne arată percepția populației.

Și atunci, pentru statele cum este Republica Moldova, contează foarte mult calitatea schimbărilor. Chiar dacă noi suntem într-un blocaj politic de trei luni de zile, eventual, noi putem să suportăm acest blocaj dacă, într-un final, se produc schimbări de esență. Ori, dacă schimbările în acest sens sunt doar formale, iar politicile și abordările vor rămâne vechi, atunci, într-un fel, fie trei luni, fie jumătate de an – nu contează, fiindcă oricum o să rămânem în aceeași realitate.”