Decizia, care contrazice o practică devenită tradițională în presa americană a fost atribuită lui William Lewis, editorul publicației, care a afirmat că acest gest reprezintă o întoarcere la „valorile independenței” ziarului. Cu toate acestea, zvonurile despre posibila influență a lui Jeff Bezos, proprietarul miliardar al publicației, au alimentat suspiciuni și indignare, mai ales având în vedere istoria conflictuală dintre Bezos și fostul președinte Donald Trump.
Fostul editor al publicației, Marty Baron, a criticat public gestul, numindu-l „o lașitate care pune democrația în pericol”. Baron a sugerat că Trump ar putea percepe această mișcare drept un semn de slăbiciune și o invitație la intimidarea proprietarilor de presă, iar această percepție ar putea duce la o amplificare a presiunilor exercitate asupra instituțiilor de media.
Aceeași decizie neobișnuită a ridicat semne de întrebare și la Los Angeles Times, unde proprietarul Patrick Soon-Shiong a optat, de asemenea, pentru o poziție neutră, refuzând, ca și Washington Post să susțină candidatura lui Kamala Harris, așa cum se preconizase.
Demisia lui Mariel Garza, șefa redacției editoriale de la LA Times, reflectă nemulțumirea angajaților față de această hotărâre, iar gestul ei a inspirat alți jurnaliști să părăsească publicația în semn de protest. Declarațiile fiicei lui Soon-Shiong, Nika, au alimentat și mai mult conflictul, ea insinuând că decizia de a renunța la susținerea lui Harris ar putea fi influențată de poziția candidatei privind conflictul din Gaza, lucru negat ulterior de tatăl ei.
În februarie 2018, s-a anunțat că LA Times va fi vândut doctorului Patrick Soon-Shiong, pentru 500 de milioane de dolari. Acesta este unul dintre cei mai bogați oameni din Los Angeles și, potrivit Forbes, cel mai bogat medic din țară, cu o avere netă de 7,8 miliarde de dolari.
Demisii, proteste, întrebări
Susținătorii lui Trump consideră că neutralitatea ziarelor importante reprezintă un succes al politicilor lor de a contracara „presupusele agende liberale ale presei”, în timp ce susținătorii lui Harris privesc această decizie ca pe un act de „abandonare a valorilor democratice”, în special într-un moment critic pentru viitorul țării.
Impactul acestei decizii asupra alegerilor este greu de prevăzut, dar e clar că ea a afectat încrederea cititorilor în The Washington Post și LA Times. Mulți abonați au renunțat la abonamente în semn de protest, iar vocile critice din redacții și-au exprimat dezamăgirea față de decizia de „a sta deoparte” într-un moment pe care îl consideră definitoriu pentru țară.
Jurnaliștii de la aceste publicații au fost profund afectați de schimbare. Pentru unii, ca Robert Kagan de la The Washington Post, decizia a dus la demisie în semn de protest. Mulți jurnaliști văd această schimbare ca o deviere de la rolul tradițional al presei de a contribui activ la conturarea opiniei publice și la apărarea valorilor democratice, o abatere de la angajamentul față de cititori și adevăr.
Decizia celor două publicații de a se abține de la susținerea unui candidat a deschis și o discuție amplă despre influența proprietarilor miliardari asupra libertății editoriale și despre responsabilitatea presei într-o democrație.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te