Între asfalt și pensie: dilemele bugetului transnistrean pe 2020

Din sumarul ediţiei:

Negociatorii de la Chişinău și Tiraspol au făcut o ultimă încercare, nereușită, de a semna protocolul rundei de negocieri de la Bratislava în formatul 5+2 și au făcut un schimb de declarații dure. Și în regiunea transnistreană a fost adoptat bugetul pe anul viitor, cu un deficit uriaș, fără majorări de pensii și salarii, dar în schimb cu mai mulți bani alocați pentru renovarea clădirilor și renovarea parcurilor. Locuitorii regiunii spun că prioritari ar trebui să fie oamenii și nu clădirile.

***

Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, s-a întâlnit luni cu șeful negociatorilor de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, pentru o ultimă încercare de a definitiva protocolul negocierilor în formatul 5+2 din luna octombrie de la Bratislava. Părțile nu au reuşit să semneze documentul, dând vina una pe alta. Varianta de compromis propusă de reprezentantul președinției slovace a OSCE Franco Frattini şi susţinută de Chişinău a fost calificată de Tiraspol ca fiind lipsită de conţinut pe motiv că ar exclude punctele ce ţin de sectorul bancar, importurile în regiunea transnistreană și de circulația internațională cu permise transnistrene.

Peste 600 de tone de pesticide inutilizabile de pe teritoriul regiunii transnistrene urmează să fie evacuate şi distruse, conform unui proiect susţinut de OSCE, transmite Moldpres. Șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, a declarat că au fost deja identificate 12 locații de unde urmează să fie ridicată această cantitate de pesticide. Procedura de examinare a tipurilor de pesticide, reambalarea și evacuarea acestora va începe în luna ianuarie 2020. Costul total al proiectului a fost estimat la 959 mii de euro. În faza I a proiectului au fost reambalate, evacuate și eliminate 105 tone de pesticide inutilizabile și interzise, din trei depozite din raionul Râbnița.

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că problema distrugerii munițiilor din depozitul de la Cobasna este o problemă internă a Transnistriei și a Federației Ruse, iar statele terțe vor să politizeze această chestiune pentru a obține dividende politice. Declarația a fost făcută la o întrevedere cu ministrul apărării al Federației Ruse, Serghei Șoigu, la care se discuta un plan legat de aceste muniții, informează site-ul deschide.md. Acest plan ar fi luat în considerație securitatea tehnologică și ecologică a locuitorilor din stânga Nistrului, depozitul aflându-se în apropierea localităților. Reprezentanta MAE-ului rus, Maria Zaharova, este citată cu declarația că utilizarea munițiilor de la Cobasna se va desfășura în conformitate cu normele de securitate și regulile care funcționează în forțele armate ale Federației Ruse. Ar fi vorba despre munițiile cu termen de depozitare depășit – 11.000 de tone de muniții din totalul de 20.000 de tone.

Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă

Un important doctor georgian Vaja Gaprindașvili a fost condamnat la un an și nouă luni de închisoare în regiunea separatistă a Georgiei, Osetia de Sud, a anunțat familia sa. Fiica sa, Irina, a confirmat pentru Europa Liberă o declarație a Asociației de avocați din Georgia, spunând că medicul a fost închis la 20 decembrie pentru că ar fi trecut ilegal așa-numita „graniță” a regiunii. Medicul a susținut că nu a încălcat nicio lege deoarece Osetia de Sud este parte a teritoriului Georgiei. Medicul se afla în zonă pentru a ajunge la un bolnav care i-a solicitat ajutorul. Sute de georgieni, colegi, politicienii și activiștii civici s-au raliat cerând eliberarea medicului. Guvernul Georgiei, Statele Unite și Amnesty International au cerut eliberarea imediată a Gaprindașvili și redeschiderea tuturor punctelor de trecere către Osetia de Sud. Moscova a recunoscut independența Osetia de Sud şi a celeilalte regiuni separatiste a Georgiei – Abhazia, după războiul Georgia-Rusia de cinci zile din august 2008. Trupele ruse sunt și acum staționate în cele două regiuni ale Georgiei, pe care majoritatea comunității internaționale le consideră drept teritorii ocupate.

Oficialii din Rusia și Ucraina au oferit detalii despre o nouă înțelegere pentru cinci ani privind transportul gazelor rusești în Europa prin Ucraina. Oficiali ruși și ucraineni au declarat că intenționează să semneze noul contract înainte de ziua Anului Nou. Rusia lucrează intens la construirea de noi rețele de livrare care să ocolească Ucraina, precum Nord Stream 2, viitorul acestei conducte este pus sub semnul întrebării din cauza opoziției americane și a unor probleme tehnice. Ucraina a oprit importul direct de gaze din Rusia în 2015, după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea și a lăsat războiul din estul Ucrainei. Kievul obține gaze din țările vecine din UE – Slovacia, Polonia și Ungaria.

„A decide soarta poporului belarus pe la spatele lui este o crimă”. Reportaj foto de la protestul pașnic de la Minsk

La Minsk, în capitala Belarusului, continuă protestele împotriva planurilor privind o mai mare integrare între Belarus și Rusia. Demonstrațiile au continuat în timp ce președintele rus Vladimir Putin și cel belarus Aliaksandr Lukașenka s-au întâlnit vineri la Sankt-Petersburg pentru a negocia o „foaie de parcurs” pentru a lega mai strâns cele două țări. Poliția nu a făcut arestări. Manifestanții au scandat „Independența!” și „Trăiască Belarus!” și au purtat drapele albe cu dungă roșie - steagul interzis al primei republici independente din Belarus, precum și drapele ale Uniunii Europene.

***

După întâlnirea de acum o săptămână cu șeful negociatorilor transnistreni, Vitali Ignatiev, noul vicepremier pentru reintegrare de la Chişinău, Alexandru Flenchea, a afirmat într-o postare pe Facebook că „nu are un interlocutor responsabil”, acuzându-l pe Vitali Ignatiev de „aroganță și cinism”. Cei doi s-au întâlnit la sediul misiunii OSCE din Chișinău pentru a încerca să definitiveze protocolul încă nesemnat al negocierilor în formatul 5+2 din luna octombrie, de la Bratislava. Chișinăul a spus atunci că nu a vrut să semneze pentru a nu face noi cedări în fața Tiraspolului, dar nu a explicat ce i se cerea. Nici întâlnirea de luni nu s-a soldat cu vreun rezultat, Ignatiev spunând că partea moldoveană s-ar fi opus semnării, iar Flenchea – că de vină ar fie Ignatiev. Despre actuala etapă a discuțiilor Chișinău-Tiraspol, Valentina Ursu a discutat cu vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea:

Europa Liberă: Uneori se zice că funia ajunge și la gât. Așa am citit eu mesajul pe care l-ați postat astăzi pe Facebook, după discuțiile pe care le-ați avut cu negociatorul din partea Tiraspolului, Ignatiev. S-a tensionat situația, se închide ușa pentru dialog? Ce trebuie să înțelegem, dl Flenchea?

Alexandru Flenchea, 17 decembrie 2019

Alexandru Flenchea: „Mai degrabă e un mesaj de încurajare pentru reprezentantul Tiraspolului în negocieri, Vitali Ignatiev, să-și depășească starea de frustrări probabil, să dea dovadă de responsabilitate și să acționeze nu doar în numele, dar și în interesul acelei comunități pe care zice că o reprezintă în negocieri.”

Europa Liberă: De la reuniunea în formatul „5+2” de la Bratislava, încercați să semnați un protocol. Tentativele s-au încununat cu eșec. Ce prevede acel document și de ce nu reușiți să găsiți compromis?

Alexandru Flenchea: „Acel protocol trebuia semnat încă înaintea reuniunii de la Bratislava. De asta, d-lui a preferat să nu fie la dialog. Ieri, pentru că am avut discuții și în format restrâns, nemijlocit și exclusiv pe textul protocolului, Vitali Ignatiev a pretins că este în continuare 10 octombrie 2019 și este la Bratislava, a neglijat tot acel lucru care a fost făcut și de mediatori, de OSCE, în primul rând, de președinția slovacă și din acele multiple opțiuni propuse de OSCE, de încă două suplimentar la tot ceea ce s-a discutat până acum pe care nemijlocit în timpul discuțiilor de ieri i le-am propus, a fost respins totul.”

Europa Liberă: Ce prevede acel punct?

Alexandru Flenchea: „Priorități pentru anul 2020 pentru cele două părți în discuții, deci din agenda de chestiuni economice și sociale. Or, Tiraspolul spune că despre asta să discutăm, economie, subiecte sociale, să stabilim o listă de priorități în anul care vine pentru a găsi soluții la problemele existente sau pentru a dinamiza colaborarea pe acele sfere.”

Europa Liberă: Care nu ar fi pe placul Tiraspolului din acele priorități?

Alexandru Flenchea: „Tiraspolul nu vrea să audă de discutarea chestiunilor care țin de fiscalitate, de armonizarea sistemelor fiscale și de aspecte vamale, deci totul, unificarea standardelor vamale, dar și a tarifelor vamale.

Tot ei, tot reprezentanții Tiraspolului spunând că diferența existentă între plățile aferente importului de mărfuri în stânga Nistrului și în restul Moldovei este o sursă de contrabandă, de alte activități ilicite. Și nu e ceva nou, o recunoșteau și mai devreme, cu o jumătate de gură, mai mult sau mai puțin deschis. Un alt reprezentant al Tiraspolului decât Vitali Ignatiev la conferința de la Bavaria zicea că nu poate fi asigurată o mai mare circulație în Zona de Securitate, deci să fie scoase posturile de control atâta timp – atenție! – cât există tarife vamale diferite și zicea el, „să unificăm tarifele și după asta o să vorbim despre scoaterea acelor posturi”. I-am zis: „Perfect. Chiar acum, în aceste clipe, într-un alt panel colegii noștri sper că discută asta pentru că au stipulat în agendă”.

Deci, pe de o parte, ei recunosc că, obiectiv, există o problemă, recunosc că introducerea taxei pe valoarea adăugată în stânga Nistrului ar susține companiile de pe ambele maluri ale Nistrului, ar ajuta la o creștere de comerț între cele două maluri, dar când vine vorba de fixarea acestui obiectiv în protocol, eu cred că această poziție și comportament e prea infantil ca să încerc să-l înțeleg și să-l explic cumva...”

Europa Liberă: La rolul Rusiei vreau să ne referim un pic. Iată, dna Zaharova, reprezentatul oficial al Ministerului Afacerilor Externe rus spune că potențialul procesului de negocieri în formatul „5+2” a fost irosit în anul 2019 și mai spune că Rusia vrea ca Chișinăul și Tiraspolul să pună la punct o colaborare constructivă în domeniile pe care le-ați enunțat ceva mai devreme Dvs. – social, economic și umanitar – și după asta să treacă și la dialogul politic. De ce ea crede că a fost irosit acest an care se termină?

Alexandru Flenchea: „Eu aș pune întrebarea altfel: de ce Vitali Ignatiev n-a citit această declarație pe care noi nu am interpretat-o altfel decât un îndemn direct către părți să scoată în capăt epopeea protocolului rundei „5+2” de la Bratislava și să pășească înainte în anul 2020 cu o agendă agreată între părți și sprijinită de mediatori și observatori? Se pare că acest îndemn și această încurajare nu a ajuns la destinatari.

Poziția ciudată, lipsită de logică a reprezentantului Tiraspolului în negocieri a reușit în situația în care noi avem sprijinul tuturor partenerilor externi, noi, procesul nostru, ambele părți, obiectivele pe care ni le propunem toți cei cinci participanți internaționali la acest proces de negocieri și – atenție! – întreaga comunitate OSCE ferm și clar au susținut acest proces. Acum mai puțin de două săptămâni, la Bratislava, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE a fost aprobată declarația privind procesul de negocieri în formatul „5+2”. Și a fost singurul document cu caracter politic aprobat în cadrul acestei a 26-a reuniuni. Sigurul document cu caracter politic.

Deci am reușit și cumva cu dl Ignatiev se pare că nici încurajările și îndemnurile directe, de altfel, ale Moscovei într-un moment deloc întâmplător, știindu-se că aceasta a fost agenda calendaristică agreată inclusiv la Bratislava că, uite, mai avem două săptămâni până la Crăciun, ori avem asupra textului ori nu. Deci, deloc nu a fost întâmplător momentul ales de dna Zaharova pentru acest îndemn, tot dl Ignatiev sau cei de la care primește el instrucțiunile au preferat să nu audă acest îndemn...”

Europa Liberă: Și o mai citez o dată pe Maria Zaharova, care spunea că Rusia contează pe faptul că în anul 2020, în timpul președinției albaneze la OSCE, vor fi implementate direcțiile care se regăsesc în documentele pe care le-ați inițiat la reuniunea de la Bratislava. Dvs. chiar credeți că, dacă astăzi nu s-a putut, mâine se va putea?

Alexandru Flenchea: „Problema ține exclusiv de comportamentul iresponsabil al celui care reprezintă la momentul de față Tiraspolul. Deci, ori își revizuiește comportamentul – și eu îl cunosc pe Vitali Ignatiev de mulți ani – sau se schimbă omul. Ori se schimbă omul, ori se schimbă comportamentul, oricum, mai devreme sau mai târziu primează interesele locutorilor din zonă, agenților economici, nu în ultimul rând. Și vorbim despre companii mari care își au interesul acolo, acest interes este indispensabil legat de malul drept, legat de acțiunile pe care le întreprind autoritățile de la Chișinău. Deci, eu privesc asta ca un fenomen temporar.”

Europa Liberă: În 2020, protocolul acesta are șanse să fie semnat sau așteptați cooperare din partea lui Ignatiev?

Alexandru Flenchea: „Protocolul rundei de la Bratislava are șanse să fie semnat imediat ce Vitali Ignatiev acceptă una din multiplele opțiuni propuse și de mediatori, și de mine. Altceva e dacă își mai are rostul și locul acea semnătură, dacă nu se întâmplă în următoarele zile.

În 2020 vom avea cel mai probabil alte runde de negocieri. Deci lucrăm într-o ambianță foarte volatilă și într-un mediu foarte dinamic, pentru că o parte din chestiunile asupra cărora insistă Tiraspolul sunt, de fapt, de mulți ani în lucru.”

***

Legislativul regiunii transnistrene, Sovietul suprem, a adoptat bugetul pentru anul viitor, însă administrația păstrează în secret principalii indicatori bugetari. Jurnaliștilor locali li s-a spus doar, într-o discuție informală, că deficitul bugetar este foarte mare, motiv pentru care se vrea publicarea lui cât mai târziu.

Corespondenții noștri la Tiraspol au aflat că veniturile bugetare se situează în jurul cifrei de 4 miliarde de ruble transnistrene, iar cheltuielile – în jurul a 6 miliarde de ruble, ceea ce însemnă că deficitul bugetar al regiunii separatiste ar putea depăși 50 la sută. Deficitul, tradițional foarte mare, este acoperit din contul plăților populației și a agenților economici pentru gaze, plăți care nu ajung la furnizorul rus Gazprom, cu acceptul tacit al autorităților ruse. Datoria însă se acumulează pe contul companiei moldovene MoldovaGaz, care are deja o datorie de aproape 7,5 miliarde de dolari față de furnizorul rus.

Peste 80 la sută din veniturile bugetare ale regiunii transnistrene vor merge anul viitor pentru plata pensiilor și salariilor.

Bugetul regiunii a fost adoptat într-o atmosferă de confruntare dintre executiv și Sovietul suprem, chiar dacă toată puterea în regiune este concentrată în mâinile unei singure forțe politice afiliate Holdingului Sheriff. Președintele comitetului pentru buget din Sovietul suprem a votat chiar împotriva adoptării bugetului. Deputații au insistat ca în acest an să fie majorate pensiile și salariile, în timp ce executivul a reușit să-și impună poziția de a redirecționa sume considerabile către un Fond de investiții capitale din care se renovează infrastructura.

Corespondenții noștri transmit că oamenii de rând sunt nemulțumiți de modul în care administrația a prioritizat cheltuielile și că în locul iluminatului artistic și modernizării spațiilor publice ar fi preferat o majorare a pensiilor și salariilor. Voci de la Tiraspol și Bender:

Vox:

- Nu este o decizie corectă. Trebuie majorată pensiile, cred eu în primul rând, pentru că mulți nu au din ce trăi, abia dacă le ajunge de mâncare.

- Trebuia să se gândească și la categoriile vulnerabile din societate. Pensiile la noi sunt de 1500 de ruble – cum poți să trăiești din banii aceștia? O majorare trebuia inclusă în buget. O mulțime de oameni la noi au trecut la pensii rusești, așa că eu cred că se putea adăuga un 200-300 de ruble măcar, că nu au mai rămas chiar atât de mulți pensionari. Mai e un aspect cu pavajul.

Au pavat în fața la policlinică, dar mai departe trotuarele sunt în continuare stricate, pavează doar unele porțiuni. Plus trebuie să se gândească la parcări pentru mașini – mașinile sunt parcate deja inclusiv pe spații verzi, pe trotuarele unde trebuie să meargă oamenii merg mașini.

- Și eu sunt pensionară și primesc doar 1160 de ruble. Eu nu știu cum se poate trăi din banii aceștia, când pentru facturi trebuie să plătești 600-700 de ruble. E foarte greu.

- Totul depinde de Vladimir Vladimirovici Putin. Dacă la ei în Rusia pensiile nu se ridică înseamnă că și noi vom lua exemplul de acolo.

- Eu mai am mult până la pensie, așa că aspectul acesta nu mă interesează foarte mult. E foarte bine că se mai fac drumurile, se mai repară, sunt mai mulți tineri în stradă, așa că bravo lor, fac măcar ceva, e mai bine decât să nu facă chiar nimic. Cred că trebuie să se mai gândească și la faptul că locuri de muncă cum nu au fost, așa și nu sunt, la faptul că la noi oamenii nu sunt instruiți - și nu am în vedere doar instituțiile de învățământ, ci și poziția civică a oamenilor. În alte țări totul este legat de meserie, chiar și părinții când se joacă cu copilul încearcă să-i cultive dragostea de muncă, pot să schimbe împreună roțile la o mașină de jucărie de exemplu. Adică de mici copiii sunt învățați să muncească. Iar pe copiii noștri nimeni nu-i învață asta.

- Eu nu urmăresc și nu mă interesează. Cei de la putere văd mai bine. Și da, eu m-am obișnuit să mizez doar pe mine însumi.

- Dacă aș fi văzut documentul, poate că aș fi putut să vă răspund la întrebare. Dar fără să văd structura bugetului mi-e greu să comentez. Dar evident că ar fi trebuit să fie majorate pensiile și salariile.

- Se putea face o majorare de câteva procente în loc să se construiască la intrarea în Tiraspol această construcție, belvedere… Dacă sincer, ea nu se înscrie în peisaj, pentru că atunci când intri în orașul nostru parcă ai intra într-un sat. Mai bine ar fi ridicat veniturile oamenilor un pic, ar fi fost cu mult mai bine.

- Ce contrează opinia mea? Oricum puterea de la noi face totul așa cum vrea ea. Niciodată nu ascultă poporul – m-am convins de asta în toți anii. Așa că trăim cu ce avem. Dacă nu avem unde pleca, ce să facem? Cine a avut unde pleca a plecat demult. Așa că trăim cum putem.

***

Expertul economic Serghei Melnicenko ne-a povestit cum au decurs discuțiile pe marginea bugetului regiunii. Acesta atrage atenția că anul viitor în stânga Nistrului vor avea loc alegeri legislative, iar decizia din acest an a deputaților de a nu majora salariile și pensiile i-ar putea costa mandatul.

Serghei Melnicenko: „La ședința plenară de săptămâna trecută a Sovietului suprem a fost adoptat bugetul în lectura a treia, finală. Acum acesta trebuie să fie trimis la semnare liderului regiunii și publicat în presa oficială, pentru ca să intre în vigoare din 1 ianuarie.

Dar insatisfacția în urma adoptării documentului a fost atât de mare în rândul legislatorilor încât au fost și propuneri de a nu adopta bugetul. Nu ar fi fost nicio catastrofă, pentru că au mai fost precedente de finanțare lunară în limitele stabilite cu un an mai devreme. Au existat ani în care bugetul a fost adoptat mult mai târziu.”

Europa Liberă: Dar precedente ale unor reacții atât de dure în Sovietul suprem au fost?

Serghei Melnicenko: „Aceste propuneri au fost un fel de manifestare a disperării, au fost expuse informal sau în cadrul unor ședințe. Vreau să dau exemplul anului 2013, când confruntarea dintre Sovietul suprem și Evgheni Șevciuk a atins apogeul, tot anul bugetul nu a fost adoptat și nu s-a întâmplat nimic grav.

Ca element interesant trebuie menționat faptul că parametrii bugetari nu au fost făcuți publici pentru că, din unele informații, deficitul depășește două miliarde de ruble.”

Europa Liberă: Dar în procente asta cam cât face?

Serghei Melnicenko: „Vorbim despre venituri de aproximativ 4 miliarde de ruble și cheltuieli de 6 miliarde. Sunt sume aproximative pentru că, repet, nimeni nu vrea să le facă publice.

Bugetul continuă să fie social-orientat, peste 80 la sută din venituri vor merge pentru pensii, salarii și îndemnizații. Și nu este un indicator care să bucure, din contra – bani pentru dezvoltare nu sunt suficienți și putem vorbi, ca și anii trecuți, despre un buget de consum și de necesități curente. Asta, chiar dacă veniturile din fiscalitate cresc treptat.

Trăsătura distinctivă a procesului de adoptare a bugetului pentru anul viitor a fost regretul deputaților că nu au reușit să adopte decizia de majorare a pensiilor și salariilor pentru bugetari. Asta, mai ales că anul viitor este unul electoral – pe 29 noiembrie vor avea loc alegerile legislative centrale și locale.

Numărul deputaților se va reduce cu 10 persoane, de la 43 la 33 de deputați, în urma unor modificări legislative, ceea ce va face concurența și mai dură. La tema majorării salariilor se va putea reveni cel mai devreme de luna iulie. Singurii care au majorări de salarii anul viitor sunt medicii – majorările ar putea fi între 25 și 50 la sută, precum și angajații regiilor de troleibuze.

În cadrul celei de a treia lecturi s-a discutat în principal despre banii pentru realizarea programelor de stat pentru care sunt create fonduri speciale. Nu au trecut propunerile unor deputați care au insistat să fie menținut plafonul actual care obligă instituțiile să organizeze concurs de oferte la achizițiile publice. Acum plafonul e de 200 de mii de ruble, iar pentru anul viitor acesta a fost majorat la 300 de mii. În cadrul discuțiilor s-a spus de exemplu că mulți agenți economici apropiați de administrație parcelează notele de plată și volumele de lucrări în segmente de sub 190 de mii pentru a nu organiza concurs de oferte.

Și o altă prevedere aberantă este că în cadrul concursului de oferte se interzice reducerea sumelor propuse inițial cu mai mult de 15 la sută.

Administrația locală are de asemenea o abordare clientelară la selectarea furnizorilor sau prestatorilor de servicii – acest lucru a devenit deja o tradiție, la fel ca și în multe alte zone post-sovietice. Primarii orașelor chiar recunosc deschis că aleg prestatori verificați cu care au mai lucrat, în detrimentul unor prețuri mai mici propuse de concurenți.

Cel mai controversat și cu cele mai mari sume este fondul investițiilor capitale, care există deja de trei ani. Acolo vor merge 316 milioane de ruble, dintre care 240 de milioane vor merge pentru reparația instituțiilor sociale, 51 de milioane – la cumpărarea echipamentelor medicale pentru spitalele care vor fi reparate.

În context, doi deputați au trimis o interpelare legată de felul în care sunt cheltuiți banii din acest fond al investițiilor capitale și dacă s-au făcut economii.”

Europa Liberă: Spuneți-mi, dar au mai existat și în trecut astfel de demersuri? Și cât de eficiente au fost?

Serghei Melnicenko: „O interpelare similară a fost făcută vara, dar executivul nu a răspuns. În aceste condiții nu este exclus că deputații vor încerca să recurgă la mecanismele investigației parlamentare. Acest format a fost folosit adesea în Sovietul suprem în perioada confruntării politice dure cu președintele Șevciuk.

Fondul pentru drumuri este un alt mare consumator de bani publici – 193 de milioane de ruble, dintre care 40 de milioane sunt alocați pentru acoperirea cu pavaj a teritoriilor adiacente școlilor și grădinițelor, precum și a trotuarelor din orașe și raioane. Asta, chiar dacă aceste cheltuieli nu sunt specifice pentru acest fond.

În 2020 vor fi create două fonduri speciale noi – pentru motivarea tinerilor să rămână acasă și reducerea nivelului migrației de muncă. 15 milioane de ruble vor fi alocate din buget pentru creditarea familiilor tinere pentru procurarea de locuințe.

12 milioane de ruble vor fi virați în fondul dezvoltării teritoriilor. Sunt bani care vor merge la pregătirea sărbătorilor dedicate aniversării a 75 de ani a Zilei Victoriei și a 30 de ani de la proclamarea statalității transnistrene.

Opt milioane de ruble vor fi alocate pentru cumpărarea a 70 de apartamente pentru copii orfani. În acest an din aceeași sumă au fost cumpărate 62 de apartamente. În ultimii cinci ani acest capitol de cheltuieli din buget nu s-a finanțat deloc, rândul orfanilor care așteaptă să primească apartamente a crescut la 700 de persoane.

„Stat în stat” – așa se spune despre Comitetul vamal încă de pe vremea lui Igor Smirnov, când comitetul era condus de fiul lui, Vladimir. Activitatea comitetului nu este finanțată din buget, acesta are un fond propriu, cu 71 de milioane de ruble.

Fondul susținerii antreprenoriatului va avea la dispoziție 23 de milioane de ruble, dezvoltarea sectorului agricol – doar un milion și jumătate, Universitatea de la Tiraspol – 4,5 milioane de ruble. Patru programe de sănătate, dedicate HIV/Sida, domeniului oncologic, imunizării populației, profilacticii tuberculozei – vor avea la dispoziție 42 milioane ruble.

Majoritatea deputaților sunt nemulțumiți de bugetul adoptat, iar șeful comitetului de profil din Sovietul suprem în general a votat împotriva bugetul. Singura explicație pentru care în proiectul propus de executiv practic nu s-a intervenit poate fi faptul că deputații nu au avut suficientă voință politică, pentru că teoretic adoptarea bugetului este o prerogativă exclusiv a legislativului.”

Europa Liberă: Anul trecut, din câte îmi amintesc, deficitul bugetar era de vreo 40 la sută și această cifră era prezentată drept o realizare, având în vedere că an mai devreme deficitul fusese de 50 la sută. Acum se pare că revenim la deficitul bugetar de 50 la sută. Pentru mine rămâne un mister cum este acoperită an de an această sumă aproape fantastică.

Serghei Melnicenko: „Sursa principală este contul special de gaze – nu mai este un secret, chiar dacă direct nu spune nimeni acest lucru. Și acest cont are cu atât mai mulți bani, cu cât mai bine lucrează industria. În acest an uzina metalurgică de la Râbnița, unul dintre cei mai mari plătitori la buget, a avut o scădere mare și sunt informații că la finalul anului compania energetică DnestrEnergo, care livrează uzinei metalurgice curent electric, va avea o pierdere de 20 de milioane de ruble. Așa că singura compensație este contul de gaze. În același timp, centrala electrică de la Cuciurgan în primele 10 luni ale anului a majorat producția cu 6 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut.

De ce crește deficitul? Pentru că fondul de investiții capitale consumă mulți bani…

De ce crește deficitul? Pentru că fondul de investiții capitale consumă mulți bani. Și în general, crearea de diferite fonduri nu este o tendință bună de planificare bugetară. Din buget banii ar fi trebuit să fie alocați departamentelor direct pentru reparația acelorași obiecte de infrastructură, de exemplu. Dar așa, banii sunt concentrați în acest fond al investiților sociale.”

Europa Liberă: Ce arată asta, din punctul Dumneavoastră de vedere?

Serghei Melnicenko: „Atunci când era creat acest fond s-a spus că sunt îngrijorări că dacă banii vor fi repartizați direct departamentelor responsabile, sumele ar putea fi folosite pentru alte lucruri mai prioritare – cumpărarea de mobilă sau altceva – și nu ar mai ajunge la reparații sau construcții noi.

E adevărat că fondul a reușit că construiască multe obiective, altceva este că în mod sigur anumite sume ar fi putut fi economisite din contul tendereilor sau a concursurilor deschise. Dar noi înțelegem că în tot spațiul post-sovietic există firme preferate abonate la bugetul public.

Pe drum spre Bender , noiembrie 2019

De exemplu, există la Bender compania Dobrova, care are o cotă de peste 50 la sută pe piața de producere a pavajului. Iar în Transnistria a apărut o modă nouă acum – drumurile și trotuarele nu se asfaltează sau betonează, ci se pavează. Cât de rațional este acest lucru din punct de vedere tehnologic nu se știe, pentru că trebuie să treacă câțiva ani ca să se vadă dacă acest pavaj de macină, dacă rezistă sau nu mai bine…”

Europa Liberă: Știți cum, pot să vă spun că pavajul instalat la Chişinău se macină…

Și glumele urbane spun că s-a făcut asta pentru ca dronele să filmeze frumos…

Serghei Melnicenko: „O! Iată, vedeți! Și vă mai pot spune că pavajul este instalat în ritmuri alerte – la Tiraspol chiar piața centrală, în partea din mijloc unde nu circulă transport și nu sunt nici pietoni a fost acoperită cu pavaj. Și glumele urbane spun că s-a făcut asta pentru ca dronele să filmeze frumos. Acolo nu circulă transport și nu merg pietoni – oamenii spun că sunt practic bani aruncați în vânt. Și toată lumea vorbește despre faptul că salariile nu s-au majorat, iar în schimb se amenajează parcul în stilul reginei Ecaterina a II și se construiește belvedere la intrarea în Tiraspol dinspre Bender. Adică oamenii de rând au multe întrebări legate de felul în care sunt distribuiți banii și față de prioritățile autorităților. Deși, dacă e să privim global, ce va rămâne în urma noastră pentru moștenitori? Bani de viață mereu nu ajung, însă imaginea orașelor trebuie să se schimbe în conformitate și tendințele și cerințele moderne.

Prioritățile pentru care cheltuiesc banii sunt stabilite de conducere. Conducerea –deputații și președintele – i-am ales noi. Așa că toate întrebările trebuie să le adresăm nu lor, ci nouă. Noi suntem cei care le-am încredințat gestionarea finanțelor publice. Un control al societății asupra distribuirii banilor nu există, chiar dacă există o lege a controlului public…”

Europa Liberă: Mie de exemplu mi se pare ciudat însăși faptul că nu au fost publicați parametrii principali ai bugetului. Este foarte ciudat.

Serghei Melnicenko: „Da. Jurnaliștii au încercat să facă rost de cifre, însă li s-a spus că „deficitul este mare, de două miliarde, și nu am vrea să le facem publice”. În spațiul public nu am văzut nimic, vom vedea cifrele reale doar când bugetul va fi publicat.”

Europa Liberă: Mi se pare interesant ceea ce se întâmplă între executiv și Sovietul suprem. Ce se întâmplă de fapt? Pentru că simt că discuțiile sunt foarte fierbinți.

Serghei Melnicenko: „Da, dacă în cazul puterii precedente era totul clar, acolo exista o confruntare politică dintre organele puterii – președintele și executivul de pe o parte, și Sovietul suprem pe de altă parte, care reprezentau forțe politice diferite. Acolo logica confruntării era de înțeles.

Acum însă nu mai există nicio logică cu excepția încercărilor de a exercita o influență mai mare asupra liderului regiunii.

Majorările de salarii care s-au făcut anul trecut au dus la faptul că oamenii erau mai optimiști. Acum însă există o stare de apatie în societate, pentru că perspectiva majorărilor e foarte îndepărtată, chiar dacă Centrala de la Cuciurgan va semna contractul și chiar dacă nu va exista o sistare a tranzitului de gaze rusești. O majorare s-ar putea face doar din 1 iulie 2020. S-ar putea să se facă o anumită majorare, având în vedere că pe 29 noiembrie vor fi alegeri legislative, iar peste un an – alegerea președintelui regiunii. Adică intrăm în ciclul electoral.

La fel de dezamăgiți sunt și deputații din Sovietul suprem – ei apar pe rol de paratrăsnete. Pentru că ei sunt cei care adoptă bugetul și alegători le reproșează anume lor că au adoptat astfel de priorități. Așa că deputații sunt oricum într-o situația perdantă, de băieți răi. Așa că se poate spune că actualii deputați de la Tiraspol au pierdut această luptă la toate capitolele.”

Aici e Radio Europa Liberă!