Şefa politicii externe europene, Federica Mogherini, s-a aflat astăzi la Chişinău, unde a transmis un puternic mesaj de sprijin Guvernului Maiei Sandu. Cele două s-au mai întâlnit o dată patru zile în urmă la Bruxelles, de aceea e neobişnuit că demnitara o vizitează pe Sandu şi acasă. „E pentru că vedem schimbări pozitive”, a explicat Mogherini.
Your browser doesn’t support HTML5
Şefa politicii externe europene, Federica Mogherini, spune că vede „schimbări pozitive” la Chişinău
Atunci când a mai vizitat R. Moldova, o singură dată, în septembrie 2014, Mogherini era la o zi după ce fusese avansată în funcţia de şefă a politicii externe europene. Au urmat patru ani de distanţare. Şi această vizită acum, când se află pe final de mandat.
„Am un motiv de ce mă aflu acum aici și nu mai devreme. E pentru că noi vedem schimbări pozitive”, a spus Federica Mogherini, la conferința comună ţinută cu Maia Sandu în clădirea executivului.
„Ca să fie clar: UE este gata să sprijine R. Moldova mult mai mult decât în trecut, mult mai mult decât am început s-o facem în ultimele trei luni”, a mai spus Mogherini.
„Vedem o ambiţioasă şi robustă agendă de reforme şi am văzut în aceste luni o puternică determinare din partea Guvernului pentru realizarea lor. Ne aşteptăm să existe şi un puternic sprijin politic pentru această agendă de reforme”, a adăugat demnitara.
Instalarea la Chişinău, în urmă cu patru luni, a unui guvern ce a semnalat din start că va reveni la reformele europene abandonate de guvernarea anterioară, a fost fireşte privită ca o fereastră de oportunitate dinspre UE pentru relansarea relaţiei cu R. Moldova. Observatorii cred că sprijinul explicit de acum din partea demnitarei europene arată că UE deschide, prudent, uşa R. Moldova. A reluat deja sprijinul bugetar, iar acum se pregăteşte să-l pornească şi pe cel macrofinanciar – în jur de 70 de milioane de euro ar mai putea ajunge până la sfârşitul anului din fondurile UE la Chişinău.
Restabilirea independenţei instituţiilor statului şi a încrederii publice în ele sunt cele două priorităţi clare enunţate, în schimb, astăzi de şefa diplomaţiei externe. Şi investigarea până la capăt a furtului bancar.
Ştirile din ultimele câteva săptămâni arată că procuratura, cel puţin, a început să ancheteze unele cazuri de corupţie: a fost reţinut şeful Curţii Supreme de Justiţie, s-au pornit anchete pe un fost şi un actual deputat, s-au pus sechestre pe mai multe bunuri ce figurează în dosarele de privatizări. A devenit cunoscut şi numele primului expert străin pe care Guvernul l-a invitat să participe la preselecţia procurorului general, vorba fiind despre James Hamilton, fost director al parchetului din Irlanda, nume cunoscut în jurisprudenţa europeană, dar şi la Chişinău, după ce a formulat aici, la invitaţia unor ONG-uri din justiţie anumite sugestii.
### Vezi și... ### Noua legislație anticorupție - o portița deschisă pentru acte de corupție?
Cel mai important subiect de îngrijorare rămâne totuşi justiţia. Guvernul Maiei Sandu încearcă să pornească o amplă reformă a acesteia – reformă prin care vrea mai întâi să-i evalueze pe toţi magistraţii şi procurorii şi să-i excludă din sistem pe cei corupţi – , dar se ciocneşte de rezistenţa sistemului. Faptul că Maia Sandu a vorbit direct despre această rezistenţă în conferinţa cu Mogherini arată seriozitatea problemei. Dar tot Maia Sandu a enumerat câţiva factori care o fac încrezătoare în succes.
„Această rezistenţă nu are cum să dureze. Avem voinţă politică, avem o direcţie clară în care vrem să ne mişcăm, avem sprijinul cetăţenilor şi avem sprijin international. Toate aceste argumente sunt suficient de puternice ca să avem certitudinea că vom reuşi”.