Emisarul guvernului separatist cecen, Ahmed Zakaiev, a făcut apel la liderii europeni să fie gata să desfăşoare trupe în Cecenia pentru a contribui la restabilirea păcii. El a făcut aceste declaraţii la Londra, unde un tribunal britanic a decis că poate rămîne liber pe cauţiune, pînă cînd justiţia britanică va lua o decizie în legătură cu cererea Rusiei privind extrădarea sa

Un vasul interceptat miercuri avînd la bord rachete SCUD a fost eliberat de Statele Unite, după ce guvernul yemenit a declarat că rachetele, cumpărate din Coreea de Nord, erau proprietatea sa.

Guvernul Yemenului anunţase că a adresat un protest Statelor Unite şi Spaniei, în legătură cu confiscarea rachetelor, în urma interceptării unui vas în Marea Arabiei de Sud. Agenţia oficială de ştiri SABA a transmis ulterior că secretarul de stat american Colin Powell i-a spus preşedintelui yemenit Ali Abdullah Sale că echipajul a revenit pe vas şi vasul se îndreaptă spre Yemen. Purtătorul de cuvînt al Casei Albe Ari Fleischer a declarat că nu există nici o bază legală pentru reţinerea vasului.

Preşedintele Comisiei Europene Romano Prodi a făcut apel la cele 15 state membre ale Uniunii să dea dovadă de flexibilitate în negocierile de ultim moment asupra extinderii, înainte de summitul care începe mîine la Copenhaga. Prodi a mai spus că “evident” rămîn multe eforturi de făcut, şi a repetat un îndemn anterior ca membrii Uniunii să fie mai generoşi în condiţiile financiare oferite candidaţilor.

Liderul partidului de guvernămînt din Turcia, Recep Tayyip Erdogan s-a întîlnit la Washington cu preşedintele George W. Bush şi alte oficialităţi americane, pentru a discuta criza irakiană şi eforturile Turciei de a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană. În cursul întîlnirii avute cu Erdogan la Casa Albă, preşedintele Bush i-a spus liderului turc că Statele Unite sprijină ferm eforturile pe care le face Turcia pentru a intra în Uniunea Europeană.

Erdogan a declarat recent că pentru Turcia este inadecvată propunerea Germaniei şi Franţei ca negocierile de aderare cu Turcia să înceapă, în cel mai bun caz în 2005. În discuţiile de la Casa Albă, Bush i-a dat totodată asigurări lui Erdogan că în cazul unui eventual conflict cu Irakul, integritatea teritorială a acestei ţări va fi menţinută. Ankara este îngrijorată de posibila formare a unui stat separat al kurzilor irakieni, care ar putea încuraja aspiraţii separatiste şi în rîndul kurzilor din Turcia.

Presedintele Statelor Unite ale Americii, George W. Bush va discuta săptămîna viitoare la Washington cu presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, despre “urmatorii pasi care pot fi făcuţi pentru solutionarea problemei transnistrene”, a declarat un înalt funcţionar american la Chişinău. Şeful statului moldovean va întreprinde o vizita oficiala de lucru în Statele Unite în perioada 16-20 decembrie.

Potrivit sursei citate, Statele Unite sînt interesate ca în Republica Moldova să fie consolidate instituţiile democratice şi economia de piaţă, să fie gasită o soluţie pentru problema transnistreană şi să fie evacuate munitiile şi trupele ruse din stînga Nistrului, în conformitate cu angajamentele asumate de Federaţia Rusă la summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999.

Înaltul funcţionar american la Chişinău a declarat că preşedintele moldovean Vladimir Voronin, în cadrul vizitei sale la Washington, ar putea avea întrevederi cu oficiali de la Pentagon.

Liga primarilor din Republica Moldova califică drept antidemocratic proiectul de lege elaborat de un grup de deputaţi comunişti, care interzice primarilor ce s-au aflat în funcţie timp de două mandate să mai candideze pentru un al treilea mandat.

Preşedintele Ligii primarilor, Vasile Bălan a declarat la Chişinău că în cazul în care majoritatea parlamentară comunistă va adopta proiectul de lege, o parte din localităţi vor boicota alegerile locale care urmează să aibă loc în primăvara în Republica Moldova, iar primarii acestora vor depune petiţii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Proiectul de lege a primit avizul pozitiv al comisiei parlamentare pentru administraţie publică şi urmează să fie examinat la una din şedinţele viitoare ale Parlamentului moldovean.

Din surse demne de încredere, implicate în negocierea aderării României la Uniunea Europeană, se pare că în forma actuală a proiectului de declaraţie finală pentru summitul de la Copenhaga

ţinta –2007 pentru aderarea României şi Bulgariei ar urma să fie asumată şi de Uniunea Europeană ca obiectiv propriu. Pînă acum, poziţia Uniunii fusese că ia notă de acest termen ca obiectiv al României şi Bulgariei.

Marea Britanie a declarat că sprijină eforturile Turciei pentru aderarea la Uniunea Europeană. Ministrul britanic de externe a Jack Straw a declarat la Londra că un parteneriat cu Turcia, ca democraţie musulmană laică, este în mod special importantă în actualele circumstanţe.

Mulţi membri ai Uniunii Europene privesc însă cu îngrijorare eventuala primire a unei ţări musulmane cu populaţie de aproape 70 de milioane de oameni şi care are graniţe cu Irakul, Iranul şi Siria. Germania şi Franţa au propus un plan potrivit căruia, în anumite condiţii, negocierile de aderare cu Turcia ar putea începe în anul 2005. Dar ministrul austriac de externe Benita Ferrero-Waldner a declarat că “este prea devreme” pentru a fixa o dată şi că Turcia mai are de îndeplinit condiţii politice. O decizie privind perspectivele de aderare ale Turciei este aşteptată la summitul Uniunii Europene care începe mîine.

Premierul Norvegiei Kjell Magne Bondevik a declarat că nu este corect faptul că Statele Unite au dat versiunea completă a declaraţiei irakiene, privind armamentul, numai membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate.

Statele Unite au preluat versiunea originală a declaraţiei şi au făcut copii complete pentru ceilalţi patru membri permanenţi: Rusia, China, Marea Britanie şi Franţa. Ceilalţi zece membri ai Consiliului de Securitate ONU urmează să primească versiuni editate, eliminîndu-se din documentaţia prezentată eventuale informaţii sensibile privind, de exemplu, fabricarea armelor nucleare.

Premierul norvegian a declarat însă că toţi membrii Consiliului ar trebui să aibă dreptul să vadă documentaţia integrală. Ieri, secretarul general Onu Kofi Annan a spus că soluţia a fost “nefericită”. Astăzi, însă, purtătorul de cuvînt al lui Kofi Annan a spus că din documentaţie va trebui să fie eliminată “informaţia sensibilă” a cărei distribuire ar putea fi contrară tratatelor internaţionale de neproliferare.

Institutul pentru o Societate Deschisă a lansat un raport analizînd corupţia şi practicile de combatere ale acesteia în cele zece ţări central şi est-europene, candidate la Uniunea europeană.

Cu toate că procesul de aderare la Uniunea Europeană a avut un impact semnificativ asupra politicilor de combatere a corupţiei, problemele rămîn, şi raportul atrage atenţia că după ce statele candidate vor fi invitate să devină membre ale Uniunii, monitorizarea va înceta.

Uniunea, se spune în raport, va trebui să ia măsuri urgente pentru a continua monitorizarea corupţiei, atît înainte cît şi după aderare. Cu privire la Romania, raportul avertizează că Romania este printre cele mai corupte ţări candidate la Uniunea Europeană. Potrivit raportului, în Romania sistemul politic este mai degrabă o sursă de corupţie, decît o soluţie pentru eradicarea acestui flagel.

Corupţia este “endemică dacă nu sistematică”, în multe sectoare ale vieţii publice. Imunitatea cvasi-totală a parlamentarilor, combinată cu absenţa unor prevederi privind conflictul de interese transformă Parlamentul într-un refugiu pentru potenţialii criminali, care plătesc pentru ca partidele politice să îi includă pe lista de candidaţi. “Pînă nu se va face ceva pentru a remedia această situaţie, nu se vor face decît prea puţine pentru a combate cele mai acute forme de corupţie din Romania”, declară editorul raportului Quentin Reed, citat de Mediafax.

La Bucureşti, ministerul justiţiei a reacţionat la unele aspecte din raportul Institutului pentru o societate deschisă, afirmînd că informaţiile cuprinse în document privind sistemul judiciar din Romania nu sînt conforme cu realitatea.

Ministrul spaniol al apărării Federico Trillo a confirmat că un vas interceptat de forţele spaniole în Marea Arabiei avea la bord 15 rachete Scud pentru un destinatar necunoscut. Vasul era înregistrat în Cambogia şi plecase din Coreea de Nord.

Între timp, Yemenul a anunţat că a comandat rachetele din Coreea de Nord şi protestează faţă de confiscarea acestora. Vasul a fost pus sub control american şi urmează să fie dus la baza Diego Garcia din Oceanul Indian.

Cu o zi înainte de începerea summitului Uniunii Europene de la Copenhaga, ambasadorul României în Danemarca, Vlad Andrei Moga a declarat postului nostru de radio că Romania aşteaptă să obţină, de la acest summit, în primul rînd o foaie de parcurs mai exactă şi mai clar etapizată, care să permită încheierea negocierilor la termenul dorit.

Ambasadorul român în Danemarca a precizat totodată că România speră să obţină şi o suplimentare a fondurilor de preaderare, cît şi o declaraţie comună din partea membrilor uniunii că procesul extinderii nu s-a încheiat odată cu momentul summitului de la Copenhaga.

Autorităţile bulgare l-au arestat pe Valentin Tahciev, fost director al uzinii de armament proprietate de stat TEREM, din oraşul bulgar Tîrgovişte. El este bănuit de implicare în exportul ilegal de echipament militar în Siria. Tahciev a fost arestat ieri seara tîrziu, pe aeroportul Sofiei, la întoarcerea de la Beirut. Cu cîteva ore înaintea arestării, Interpolul anunţase că îl căuta pe Tahciev în străinătate.

Uzina TEREM este investigată pentru export de echipament cu dublă folosinţă, civilă şi militară, în ţări sub embargou. În ultimele săptămîni, au mai fost arestaţi Plamen Petrov -- succesorul lui Tahciev ca director şi directorul-adjunct Vlado Vladov. Poliţia bulgară îl caută şi pe unul dintre proprietarii companiei Poldis bănuit de acelaşi delict.

Şeful delegatiei europene la Bucureşti Johnatan Scheele şi ministrul integrării europene Hildegard Puwak au semnat cele trei memorandumuri de finanţare pentru programul Phare 2003.

Este vorba de fonduri nerambursabile de 280 de milioane de euro, care vor fi folosite în proiecte de investiţii şi în consolidarea instituţionala. Prioritate vor avea protecţia copilului, minorităţile, capacitatea de adoptare şi aplicare a aquis-ului comunitar, programul de coeziune economică şi sociaă cît şi programele de cooperare transfrontalieră cu Ungaria şi Bulgaria.

Miniştrii de externe român şi ungar, Geoană şi Kovacs, care au discutat la Bucureşti, pe marginea Legii statutului maghiarilor din afara graniţelor, au declarat că pe viitor, relaţiile dintre România şi Ungaria vor urma modelul reconcilierii franco-germane.

Cei doi miniştri au spus că Legea Statutului, privind facilităţile acordate maghiarilor de peste graniţe, va fi modificată de parlamentul de la Budapesta, în conformitate cu normele europene. De asemenea va fi infiinţat, pe bazele Fundaţiei Gojdu, un institut ungaro-roman.

Partidul Democrat a definitivat textul moţiunii de cenzură privind Codul Muncii, asupra căruia premierul Năstase a angajat răspunderea Executivului, la începutul acestei săptămîni. Textul moţiunii va fi trimis astăzi şi celorlalte grupuri parlamentare.

Partidul România Mare a anunţat că nu va semna moţiunea. Partidul Naţional Liberal a spus că o va semna numai dacă o va face şi Partidul Social Democrat. Pentru a fi iniţiată, o moţiune are nevoie de semnăturile a cel puţin 122 de parlamentari, o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor. Mîine este data-limită pentru iniţierea acestei moţiuni.

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) a cerut Ministerului Turismului ridicarea sau suspendarea licenţei a 99 de agenţii de transport sau turism care au încercat să transporte ilegal în străinătate cetăţeni români, după ridicarea vizelor Schengen.

De la începutul anului, poliţiştii de frontieră, unii sub acoperire, infiltraţi în rîndul pasagerilor. au depistat şi sancţionat 5.268 de firme care au încălcat normele de transport rutier internaţional.

Potrivit unei înalte oficialităţi americane, principalul adjunct al Secretarului de Stat al Statelor Unite Richard Armitage, capturarea unor rachete de tipul Scud, despre care se crede că provin din Coreea de Nord, dovedeşte că regimul de la Fenian este unul dintre principalii responsabili pentru proliferarea armamentelor pe glob.

12 rachete de tipul Scud au fost descoperite la bordul unei nave care plecase din Coreea de Nord şi a fost oprită în largul coastelor Iemenului de forţele navale spaniole. Richard Armitage a spus că decoperirea rachetelor nu va duce la schimbarea politicii americane.