Preşedintele Azerbaijanului Ilham Aliev a declarat că nu crede că situaţia din Georgia va ameninţa proiectul conductei petroliere Baku-Tbilisi Ceyhan. Aliev şi-a exprimat speranţa că Georgia îşi va menţine stabilitatea şi după demisia lui Şevardnadze. Proiectul în construcţie al conductei petroliere care trece prin Georgia, este menit să transporte ţiţeiul din Azerbaijan către Turcia şi apoi spre pieţele occidentale.

Preşedintele Franţei Jacques Chirac şi premierul britanic Tony Blair s-au întîlnit la Londra pentru convorbiri axate pe chestiunea Irakiană, apărarea europeană şi Constituţia Uniunii Europene. După întîlnire, Blair a spus că Franţa şi Marea Britanie au fost de acord că politica de apărare a Uniunii Europene trebuie să se dezvolte „cu consecvenţă”, alături de alianţa Nato.

În chestiunea irakiană, Chirac a spus că propunerile americane privind transferul puterii către poporul irakian sunt „pozitive, dar incomplete”. Jacques Chirac: „Direcţia spre transferul suveranităţii şi autorităţii către poporul irachian este pozitivă în ansamblu. Cu toate acestea, întrucît mă întrebaţi care e părerea mea, ca să vă spun cinstit, mi se pare că procesul este extins pe o perioadă prea lungă şi mi se pare relativ incomplet”.

Întîlnirea Chirac - Blair are loc într-un moment cînd Marea Britanie şi Franţa încearcă să îşi amelioreze relaţiile, afectate de disputa asupra războiului din Irak.

Comisia Europeană a declarat că alegerile din Croaţia care readuc la putere partidul HDZ, nu au de ce să afecteze obiectivul Croaţiei de a intra în Uniunea Europeană. Comisia a spus că Uniunea e gata să coopereze cu ceea ce speră că va fi un guvern pro-reformă şi pro Uniunea Europeană.

Mihail Saakaşvili, lider al protestelor care l-au forţat pe preşedintele Georgiei Eduard Şevarnadze să demisioneze, a anunţat că va candida la Preşedinţie. Preşedintele interimar Nino Burdjanadze a promis ieri că va convoca noi alegeri în decurs de 45 de zile, aşa cum cere constituţia.

Nino Burdjanadze: „Potrivit constituţiei georgiene, răspunderile prezidenţiale îmi revin mie, speeker al parlamentului ales în 1999. Data alegerilor prezidenţiale va fi anunţată în concordanţă cu constituţia”.

Burdjanadze l-a renumit luni în funcţie pe Tedo Japaridze, şeful Consiliului de Securitate al Georgiei, pe care Şevarnadze îl destituise după ce Japaridze a recunoscut public că în alegerile de la 2 noiembrie au avut loc fraude electorale şi a recomandat să aibă loc noi alegeri.

Consiliul de guvernare irakian a declarat că lansează un cuprinzător plan anti-terorist pentru a curma valul de atacuri din ţară. Preşedintele în exerciţiu al Consiliului, Jalal Talabani a spus că planul cuprinde măsuri militare şi de apărare luate de forţele irakiene precum şi de partidele politice. Talabani nu a oferit alte detalii, dar a precizat că o campanie mediatică anti teroristă va fi lansată în tot Irakul luna viitoare.

O conductă petrolieră din nordul Irakului, lîngă oraşul Kirkuk este în flăcări şi oficialităţile locale cred că a fost un act de sabotaj.

Tot în nord, la Mossul, trupe americane au fost văzute încercuind o zonă a oraşului, după o explozie lîngă un convoi militar. Ieri, doi soldaţi americani au fost împuşcaţi mortal în vehiclulul lor la Mossul.

Preşedintia Republicii Moldova a anuntat ca presedintele rus Vladimir Putin va sosi marţi la Chisinau pentru a asista la semnarea memorandumului rusesc de reglementare a conflictului transnistrean,

propus de Ministerul de Externe de la Moscova acum o saptamana. Purtatorul de cuvant al preşedinţiei, Valeriu Renita ne-a declarat ca negocierile în cadrul grupurilor de experţi s-au încheiat cu succes în seara zilei de astăzi, Chişinăul şi Tiraspolul eliminând ultimile divergenţe apărute pe marginea documentului rusesc.

Opoziţia de la Chişinău a calificat documentul drept o ingerinţă brutală în afacerile interne ale RM şi a anunţat că va iniţia procedura de acordare a votului de neîncredere actualei guvernări comuniste.

Planul Moscovei de reglementare a crizei transnistrene presupune constituirea unei federatii asimetrice in care Transnistria si Gagauzia sa fie subiecti ai unui nou stat numit Republica Federativa Moldova.

In proiect se propune ca republica transnistreana autoproclamata sa obtina un statut de formatiune statala, cu organe proprii ale puterii, cu o constitutie proprie, proprietate de stat, buget si sistem fiscal independent, precum si cu insemne statale proprii.

Parlamentarii PNL şi PD vor depune un proiect comun de modificare a legislaţiei electorale, iar principalele prevederi au în vedere eliminarea posibilităţilor de fraudare -

a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvînt al Alianţei, Călin Popescu Tăriceanu.

Vicepreşedintele liberal a menţionat că proiectul va fi depus, miercuri, la Camera Deputaţilor şi va fi format dintr-un pachet de propuneri referitoare la modificarea legilor electorale.

Proiectul de lege propus de Ministerul Administraţiei şi Internelor privind îndeplinirea stagiului militar, prevede că îndatoririle militare se pot îndeplini, opţional, prin una din următoarele forme: serviciul militar activ şi în rezervă; serviciul civic în folosul comunităţii sau plata unei sume compensatorii reprezentînd valoare a 15 salarii minime brute pe economie.

Ministrul Apărării Ioan Mircea Paşcu a declarat însă că proiectul de lege privind stagiul militar, iniţiat de MAI, va fi modificat în funcţie de reacţia opiniei publice, sugerînd, potrivit agenţiei Medifax, că nu este de acord cu prevederile referitoare la plata a 15 salarii brute minime pe economie pentru scutirea de armată.

Alianţa PNL-PD se opune proiectului de lege al Ministerului de Interne, privind renunţarea la serviciul militar în schimbul unei sume de bani, a declarat, tot astăzi, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele democrat, Sorin Frunzăverde. El a precizat că alianţa consideră discriminatorie propunerea respectivă.

În Statele Unite, un juriu din statul Virginia a decis că John Allen Muhammad ar trebui executat pentru organizarea atacurilor care au terorizat zona Washingtonului toamna trecută. Amintim că zece persoane au fost împuşcate mortal şi alte trei au fost rănite în acele atacuri efectuate la întîmplare pe o perioadă de trei săptămîni. Recomandarea juriului poate fi totuşi ignorată de judecător, care poate da oficial sentinţa de închisoare pe viaţă.

Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a fost informat de preşedintele OSCE, Jaap de Hoop Scheffer că între statele OSCE „nu există un consens în sprijinul noii propuneri a Federaţiei Ruse privind rezolvarea problemei Moldova- Transnistria”.

„Dacă cele două părţi ajung într-adevăr la un acord asupra acestui Memorandum, va trebui să adoptăm o poziţie neutră”, i-a spus preşedintelui Voronin, ministrul olandez de externe de Hoop Scheffer, preşedinte în funcţie al OSCE. „Ceea ce înseamnă”, a adăugat el, „că îi va rămîne poporului moldovean să decidă asupra acordului”. Ştirea a apărut pe situl de Internet al OSCE.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova s-a alăturat poziţiei exprimate de Statele Unite şi Uniunea Europeană privind situaţia din Georgia, care au salutat maniera paşnică în care a fost depăşită criza şi au exprimat sprijinul pentru noua putere de la Tbilisi. Externele de la Chişinău au declarat că Republica Moldova sprijină la rîndul ei toate eforturile de depăşire a situaţiei din Georgia într-un cadru constituţional.

Mîine la Kiev urmează să se întrunească miniştrii de externe din ţările membre ale CSI pentru a pune în discuţie chestiunea Georgiei, reuniune la care, din partea Republicii Moldova, va participa ministrul adjunct de externe, Andrei Stratan. Între timp, mai multe forţe politice de opoziţie de la Chişinău s-au declarat solidare cu opoziţia din Georgia, salutînd faptul că evenimentele nu au degenerat în violenţe.

Ucraina, în calitate de stat garant al reglementării conflictului transnistrean, “susţine întru totul” planul de soluţionare a conflictului propus de Moscova - a declarat preşedintele ucrainean Leonid Kucima, citat de agenţia Interfax.

Potrivit purtătorului de cuvînt al preşedinţiei de la Kiev, Kucima a făcut această declaraţie în cadrul unei întrevederi cu şeful adjunct al administraţiei Kremlinului, Dmitri Kozak.

Agenţia Interfax îl citează pe preşedintele Kucima cu declaraţia că “pentru Ucraina prioritară este soluţionarea cît mai grabnică a problemei transnistrene” şi că poziţia Kievului rămîne neschimbată - “păstrarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.

Preşedinţia ucraineană a anunţat, de asemenea, că preşedintele Leonid Kucima a discutat problema transnistreană la telefon cu omologul său moldovean, preşedintele Vladimir Voronin, discuţie în cadrul căreia Kucima a confirmat că Ucraina este dispusă să sprijine planul moscovit de soluţionare a conflictului.

Preşedintele Franţei Jacques Chirac s-a întîlnit la Londra cu premierul Tony Blair pentru convorbiri axate, după cum se anticipa, pe chestiunea irakiană, iniţiativa de apărare europeană şi Constituţia Uniunii Europene.

Premierul francez Jean Pierre Raffarin şi ministrul de externe Dominique de Villepin participă de asemenea la discuţiile de la Londra.

După întîlnirea cu francezii, Blair urmează să se întîlnească cu premierul spaniol Jose Maria Aznar, care a fost aliatul european cel mai apropiat al lui Blair în conflictul irakian.

În Croaţia, Comisia Electorală a declarat că după numărarea a 96 la sută din voturi, opoziţia naţionalistă apare victorioasă în alegerile parlamentare de ieri. Coaliţia condusă de Uniunea Democratică Croată – HDZ – va avea, potrivit actualelor estimări, 73 din cele 140 de locuri în parlament. Coaliţia de guvernămînt condusă de social democraţi pare să fi obţinut 64 de locuri.

Liderul HDZ, Ivo Sanader a revendicat deja victoria şi a menţionat ca obiective principale intrarea Croaţiei în Nato în 2006 şi în Uniunea Europeană în 2007. Ivo Sanader: „Prioritatea noastră în politica externă va fi desigur intrarea în Uniunea Europană şi Nato şi rezolvarea tuturor chestiunilor rămase în suspensie cu vecinii noştri”.

Consiliul de Guvernare irakian a anunţat că a interzis activitatea în Irak a televiziunii al Arabiya cu sediul în Dubai. Preşedintele în exerciţiu al Consiliului, Jalal Talabani a declarat că interdicţia a fost impusă pentru incitare la omor..

după ce postul de televiziune a transmis o bandă cu un mesaj presupus al lui Saddam Hussein, îndemnînd la atacuri contra membrilor Consiliului. Talabani a mai spus că vor fi iniţiate acţiuni în justiţie contra televiziunii al Arabiya şi a reţelei Middle East Broadcasting Corporation, pentru difuzarea benzii respective.

La Belgrad s-a anunţat că luna viitoare va începe procesul a 44 de persoane acuzate de implicare în asasinarea fostului premier sîrb Zoran Djindjici. Un purtător de cuvînt al tribunalului a anunţat că procesul va începe la 22 Decembrie.

Guvernul Serbiei a înfiinţat luna trecută un tribunal special pentru judecarea suspecţilor în cazul Djindjici precum şi a altor cazuri de crimă organizată sau atrocităţi comise sub regimul fostului preşedinte Slobodan Miloşevici.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin s-a declarat îngrijorat de faptul că preşedintele georgian Eduard Şevarnadze a fost silit să demisioneze sub ameninţarea cu violenţa a protestatarilor din opoziţie. Pe de altă parte Putin a spus că evenimentele de ieri de la Tbilisi „nu au fost neaşteptate”.

Vladimir Putin: „Schimbarea de putere în această republică este rezultatul natural al unei serii de greşeli în politica internaţională, internă şi economică a fostei conduceri”.

Comisia Europeană şi Statele Unite şi-au exprimat sprijinul pentru preşedintele interimar al Georgiei Nino Budjanadze, în organizarea de alegeri libere şi corecte.

La expirarea termenului de depunere a ofertelor pentru privatizarea Petrom s-au înregistrat 8 oferte neangajante, care vor fi verificate în următoarele 10 zile de comisia de privatizare a acestei societăţi.

Dintre cele 11 companii care depuseseră scrisori de intenţie, s-au retras din cursă trei. După analiza plicurilor de documente, comisia de privatizare va purta negocieri cu fiecare dintre cele opt firme ofertante, care pot depune, pînă la sfârşitul lui februarie 2004, ofertele ferme, din care se va decide apoi cumpărătorul PETROM. Finaliştii de astăzi pot aduce însă la negocieri alte companii cu care să constituie pe parcurs consorţii.

Opoziţia parlamentară de la Chişinău cere autorităţilor comuniste să nu accepte proiectul de reglementare a diferendului transnistrean propus de Moscova.

Alianţa Moldova Noastră a difuzat o declaraţie în care se arată că preşedintele moldovean Vladimir Voronin va trebui demis, dacă va semna memorandumul elaborat de Rusia privind reglementarea conflictului transnistrean.

Potrivit acestui partid, semnarea documentului propus de Moscova va constitui, “un act de înaltă trădare, de lichidare a statului Republica Moldova” şi va avea drept consecinţă desfinţarea sistemului democratic şi reprezentativ proporţional.

Şi liderul Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca a făcut public un apel către societatea moldoveană şi comunitatea internaţională în care le cere “să nu admită distrugerea Republicii Moldova”.

Atât Alianţa Moldova Noastră, cât şi Partidul Popular Creştin Democrat au chemat cetăţenii moldoveni la acţiuni energice de apărare a independenţei şi a regimului constituţional al Republicii Moldova.