Rusia a declarat că trebuie să se ţină seama de interesele sale de securitate în cadrul realinierii globale de forţe militare anunţate de guvernul Statelor Unite. Vorbind la Varşovia, Ministrul rus de externe Igor Ivanov a declarat că Rusia va urmări cu atenţie deciziile asupra viitorului bazelor americane din Germania.

Washingtonul a sugerat că unele din aceste forţe ar putea fi mutate spre est în ţări ca Polonia. Preşedintele Bush şi ministrul apărării Rumsfeld au cerut ieri Departamentului de stat şi Pentagonului să iniţieze discuţii cu aliaţii privind o rearanjare a forţelor americane în lume pentru a face faţă mai bine pericolelor de securitate din noua eră.

Preşedinta interimară a Georgiei Nino Burdjanadze a declarat că preşedintele Bush i-a promis că Washingtonul va ajuta la garantarea stabilităţii Georgiei.

Tot astăzi, partidele de opoziţie l-au numit pe Mihail Saakaşvili candidatul lor unic pentru alegerile prezidenţiale de la 4 ianuarie.

Premierul britanic Tony Blair şi-a anunţat intenţia de a introduce o serie de reforme, între care unele sunt considerate nepopulare. Proiectele de lege pe anul viitor, anunţate în tradiţionalul discurs al Reginei, se referă, între altele, la taxele pentru studii la universitate, introducerea pentru prima oară a cărţilor de identitate în Marea Britanie, înăsprirea procedurilor de acordare a azilului, şi măsuri pregătitoare pentru referendumul privind aderarea la moneda euro.

Acest discurs anual al reginei este întotdeauna scris de guvern. În chestiunuile de politică externă, regina Elisabeta a doua a spus, între altele: „Guvernul meu va menţine angajamentul Marii Britanii faţă de reconstrucţia Afganistanului şi Irakului şi pentru promovarea păcii în Orientul Apropiat.

Biroul permanent al Parlamentului de la Chişinău a examinat apelul Comitetului pentru Apararea Independentei si Constitutiei Republicii Moldova, care a cerut convocarea unei sedinte extraordinare a Legislativului, pentru dezbaterea proiectului rusesc de rezolvare a chestiunii transnistrene. Membrii Biroului permanent au acceptat includerea acestei chestiuni pe ordinea de zi a sedintei de joi a forului legislativ, deputatii comunisti conditionand acest lucru cu sistarea protestelor de stradă ale Opozitiei. Liderii celor doua grupuri parlamentare de opozitie, Iurie Rosca si Dumitru Braghis, au respins insa aceasta conditie.

Pînă in seara zilei de miercuri, membrii Biroului permanent urmeaza sa adopte o decizie in acest sens, sub semnul intrebarii fiind si cererea Opozitiei de a transmite sedinta de joi a Parlamentului in direct la Radioul National.

Varianta propusă de Mircea Ionescu-Quintus pentru calendarul electoral de anul viitor poate fi discutată, existînd, însă, în continuare, numeroase probleme care trebuie analizate - a declarat, premierul Adrian Năstase.

Propunerea lui Quintus vizează organizarea alegerilor locale în data de 6 iunie 2004, a primului tur al alegerilor prezidenţiale în 28 noiembrie 2004, iar a alegerilor parlamentare şi a celui de al doilea tur al prezidenţialelor în 12 decembrie 2004.

Preşedintele Ion Iliescu a apreciat, ieri, că propunerea lui Mircea Ionescu-Quintus pentru calendarul electoral din 2004 este "fezabilă, realistă şi constituţională".

Preşedintele Ion Iliescu va avea, joi şi vineri, la Palatul Cotroceni, consultări cu reprezentanţii partidelor parlamentare pe tema legilor electorale şi a calendarului alegerilor - a declarat purtătorul de cuvînt al şefului statului, Corina Creţu.

Şeful statului se va întîlni joi cu liderii UDMR, iar vineri cu cei ai partidelor de opoziţie Iliescu nu va avea consultări şi cu reprezentanţii PSD, deoarece a avut deja o întîlnire cu aceştia.

La Palatul Cotroceni a început Întîlnirea preşedintelui Ion Iliescu cu şefii instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, apărării şi ordinii publice.

La întîlnire participă majoritatea membrilor CSAT: premierul Adrian Năstase, miniştrii Ioan Mircea Paşcu, Ioan Rus, Rodica Stănoiu, directorii SIE, SRI, SPP şi SPS.

Preşedintele Ion Iliescu a anunţat, marţi seara, că, la această întîlnire, va fi făcută o informare în legătură cu măsurile luate după atentatele de la Istanbul.

Lupta împotriva corupţiei reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de a schimba mentalitatea la nivelul societăţii - a declarat la Bucureşti, premierul olandez, Jan Peter Balkenende.

"Este adevărat, însă, că nu poţi schimba mentalitatea de la o lună la alta. Pentru acest lucru, este nevoie inclusiv de o dezbatere publică şi de o atitudine critică a populaţiei" - a spus Balkenende.

Premierul Adrian Năstase şi omologul său olandez s-au întîlnit, miercuri, cu studenţii Academiei de Studii Economice, explicîndu-le motivele pentru care autorităţile române încearcă, cu ajutorul organismelor europene, să contracareze acţiunile de corupţie, inclusiv din mediul de afaceri.

Năstase a afirmat că problema corupţiei reprezintă un fenomen specific tuturor ţărilor aflate în tranziţie, care nu poate fi eliminat într-o perioadă foarte scurtă.

Directorul Comitetului Internaţional al Crucii Roşii Angelo Gnaediger a declarat că este inaceptabil ca Statele Unite să deţină persoane suspecte de terorism la Guantanamo Bay fără proces şi fără a fi inculpaţi.

Anterior, un înalt judecător din Marea Britanie, Lordul Johan Steyn a emis critici aspre la adresa Statelor Unite în acelaşi sens. El a spus că ceea ce se întîmplă la baza Guantanamo din Cuba este „un monstruos eşec al justiţiei” şi a cerut guvernului britanic să îşi exprime condamnarea.

Aproximativ 660 de deţinuţi din peste 40 de ţări sunt închişi la Guantanamo. Oficialităţile americane spun că deţinuţii sunt combatanţi inamici care nu se înscriu în procedurile legale obişnuite.

Şeful adjunct al administraţiei de la Kremlin, Dmitri Kozak nu consideră că evenimentele din Georgia ar fi avut vreo influenţă asupra deciziei conducerii Republicii Moldova de a nu semna memorandumul privind soluţionarea conflictului transnistrean propus de Moscova. “Nu cred că evenimentele din Georgia au influenţat deciza conducerii moldovene”, a declarat Kozak, într-o conferinţă de presă susţinută la Moscova.

“Acest lucru s-a întîmplat mai degrabă din cauza lipsei de bărbăţie politică”, a spus Kozak, citat de agenţiile ruse de ştiri. Oficialul de la Kremlin a calificat refuzul preşedintelui Voronin de a semna proiectul de document drept “o greşeală foarte gravă”, care ar putea avea drept consecinţă imposibilitatea găsirii unui compromis pentru o perioadă foarte îndelungată.

El a afirmat că nu este pentru prima dată cînd Chişinăul îşi schimbă “brusc” poziţia, dar şi-a exprimat speranţa că “această greşeală” va fi conştientizată şi părţile vor reveni la masa de tratative, continuînd discuţiile pe marginea planului rusesc de federalizare a Republicii Moldova.

Consiliul de guvernatori al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, AIEA, a adoptat o rezoluţie care critică Iranul pentru a fi ascuns unele activităţi din programul său nuclear vreme de 18 ani.

Rezoluţia AIEA salută oferta Iranului de a coopera activ cu inspectorii agenţiei, dar avertizează cu posibile măsuri dacă Teheranul nu va coopera în viitor, sau dacă se descoperă noi dovezi privind activităţi interzise prin Tratatul de ne-proliferare nucleară.

Rezoluţia reprezintă un compromis între poziţia Statelor Unite, care doreau o ameninţare cu sancţiuni ONU şi poziţia Franţei, Germaniei şi Marii Britanii care au vrut să încurajeze Iranul în menţinerea cooperării din ultima vreme cu AIEA.

Principalele partide de opoziţie din Georgia l-au desemnat pe Mihail Saakaşvili, candidatul lor unic la preşedinţie, pentru alegerile de la 4 ianuarie. Anunţul a fost făcut de Preşedinta interimară a Georgiei Nino Burjanadze. Saakaşvili a prezis că blocul opoziţiei unite va domina sistemul politic al ţării.

Mihail Saakaşvili: „Sunt pregătit să cîştig alegerile prezidenţiale. Şi suntem pregătiţi să cîştigăm o mare majoritate în vitoarele alegeri parlamentare. Iar lista noastră de candidaţi o va avea în frunte pe Nino Burjanadze”. Parlamentul Gerogiei urmează să stabilească astăzi data alegerilor legislative.

Ministrul britanic de externe Jack Straw a declarat la Bagdad că este foarte important să aibă loc un transfer rapid al puterii către irakieni. Straw a spus că prin combinarea eforturilor politice şi a celor militare, tranziţia va putea avea loc la termenul stabilit, în iunie anul viitor.

Ministrul britanic a justificat totodată atacul contra Irakului din primăvara trecută. El a afirmat că forţele coaliţiei nu şi-au făcut „iluzii” şi se aşteptau ca bătălia principală să fie urmată apoi de „un conflict mocnit”.

La Chişinău, au avut loc ciocniri între forţele de ordine şi protestatarii care manifestau în faţa Preşedinţiei, după ce poliţia a confiscat instalaţia de sunet şi boxele aşezate de aceştia în faţa palatului prezidenţial.

Doi deputaţi creştin-democraţi Vlad Cubreacov şi Eugen Gîrlă au declarat că au fost bătuţi de poliţişti atunci cînt au încercat să împiedice confiscarea echipamentelor. Corespondentul nostru la Chişinău transmite că zeci de manifestanţi au fost maltrataţi şi reţinuţi de poliţie.

Forţele de ordine au reuşit să deblocheze circulaţia pe bulevardul central al capitalei, însă în scurt timp grupuri numeroase, în special de tineri şi studenţi, au sosit în coloane în faţa Preşedinţiei şi s-au alăturat protestatarilor, blocînd din nou circulaţia. Numărul protestatarilor se ridica, potrivit jurnaliştilor de la faţa locului, la 6-7 mii.

În faţa preşedinţiei şi parlamentului au fost aduse trupe numeroase de menţinere a ordinii, dotate cu scuturi şi bastoane. Ministerul de interne a difuzat un comunicat în care se spune că organizatorii manifestaţiilor riscă pedepse de pîna la 5 ani închisoare pentru antrenarea minorilor în acţiuni de protest neautorizate.

Manifestaţiile, care au început marţi sînt organizate de Comitetul pentru apărarea independenţei şi constituţiei Republicii Moldova din care fac parte partidele parlamentare de opoziţie, majoritatea formaţiunilor extraparlamentare şi cele mai reprezentative organizaţii neguvernamentale şi uniuni de creaţie.

Acestea protestează împotriva semnării planului rusesc de federalizare a Republicii Moldova, cerînd demisia şefului statului şi organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

Într-un comunicat, Comitetul pentru Apararea Independentei si Constitutiei Republicii Moldova isi exprima indignarea in legatura cu actiunile politiei si securitatii contra manifestantilor si declara ca aceasta este “o provocare grosolana din partea puterii comuniste de la Chisinau, o incalcare flagranta si o sfidare directa a normelor internationale privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului”.

În comunicat se spune că au fost bruscaţi şi bătuţi “mai multi reprezentanti ai partidelor politice si organizatiilor neguvernamentale care fac parte din Comitetul pentru Apararea Independentei si Constitutiei Republicii Moldova”.

Şeful Serviciului de presă al Comisariatul general de poliţie al municipiului Chişinău, Sergiu Kirniţki a declarat Europei Libere că ciocnirile violente de azi dimineaţă dintre protestatari şi poliţie s-au produs din cauză că manifestanţii au opus rezistenţă acţiunilor poliţiei, care se afla în exerciţiul funcţiunii.

Kirniţki a spus că incidente au avut loc după ce poliţiştii, executând un ordin al superiorilor, au confiscat aparatajul de amplificare a sunetului, instalat de protestatari lângă sediul Preşedinţiei moldovene. Potrivit lui Sergiu Kirniţki, toate acţiunile poliţiei au fost în conformitate cu legea. El a mai spus că manifestaţiile organizate de opoziţie la Chişinău sunt ilegale.

Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin a declarat, cu referire la manifestaţiile opoziţiei, că sigura măsură de sancţionare a protestatarilor va fi dezaprobarea publică.

Planul de federalizare a Republicii Moldova propus de Moscova a fost o surpriză pentru ţările UE şi pentru Nato - a apreciat ministrul de externe Mircea Geoană. El a adăugat că Romania are consultări pentru...

concertarea poziţiilor cu ţările Uniunii şi Nato în vederea reuniunii OSCE de la Maastricht unde va fi dezbătută situaţia din Republica Moldova. Romania doreşte rezolvarea situaţiei din regiunea transnistreană, asigurarea funcţionalităţii statale cu trei entităţi, asigurarea prezenţei internaţionale în Transnistria, ca şi respectarea drepturilor omului şi democraţiei în Republica Moldova - a declarat Mircea Geoană.

„Vrem o formulă viabilă, care să asigure destinul european al Republicii Moldova”, a mai spus ministrul român. El a apreciat că problema este cu atît mai importantă cu cît după intrarea Romaniei în UE, Uniunea va avea o graniţă cu Republica Moldova. Geoană a apreciat totodată că propunerile de prezenţă militară străină pînă în anul 2030 nu sprijină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Ministrul de Externe, Mircea Geoană a anunţat că postul de ambasador al României la Moscova va fi ocupat, cel mai probabil, de Dumitru Prunariu, care îl va înlocui pe Aurel Constantin Ilie.

MAE a înaintat Guvernului şi Preşedinţiei propunerea de rechemare a lui Aurel Constantin Ilie - a spus Geoană. Dumitru Prunariu este singurul cosmonaut român. El este preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române, vorbeşte limba rusă şi a ocupat mai multe funcţii în organizaţii internaţionale.

Şcolile foarte vechi şi cele din chirpici vor dispărea în următorii cinci ani, pentru că Guvernul a aprobat un împrumut de 200 de milioane de euro pentru ridicarea a 1.600 de clădiri noi - a declarat ministrul Educaţiei Alexandru Athanasiu, la un simpozion organizat de ziarul Adevărul.

"Este cel mai mare împrumut destinat celui mai amplu program de refacere a infrastructurii şcolilor”, a mai spus Athanasiu.

Cea mai mare parte a împrumutului, respectiv 143 de milioane de euro, vor fi alocaţi de către Banca Europeană de Investiţii, iar restul de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Consiliul de guvernatori al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică a adoptat o rezoluţie care salută oferta Iranului de a coopera activ cu inspectorii agenţiei.

Rezoluţia avertizează şi despre o posibilă acţiune împotriva Teheranului în cazul în care iranienii nu vor pune în practică oferta sau dacă vor fi descoperite noi dovezi despre activităţi nucleare interzise în baza tratatului de neproliferare.

Rezoluţia reprezintă un compromis între Statele Unite, care au dorit ca Iranul să fie sancţionat de Consiliul de Securitate ONU, şi Marea Britanie, Franţa şi Germania, care s-au pronunţat pentru o poziţie mai flexibilă.

Forţele coaliţiei staţionate în Irak au anunţat arestarea soţiei şi a fiicei lui Izzat Ibrahim al-Duri, unul din adjuncţii lui Saddam Hussein. Un purtător de cuvînt al armatei americane a spus că al-Duri este suspectat de organizarea atacurilor împotriva trupelor coaliţiei. Arestările au fost efectate marţi în localitatea Samarra, la nord de Bagdad. Al-Duri figurează pe locul al şaselea pe lista celor mai căutaţi foşti demnitari ai regimului Saddam Hussein, iar Statele Unite oferă o recompensă de pînă la 10 milioane de dolari pentru capturarea lui.

Ministrul de externe al Marii Britanii, Jack Straw, care a sosit noaptea trecută la Bagdad, a declarat că actele de violenţă se vor reduce în cazul unui transfer mai rapid al puterii către irakieni. Ministrul a recunoscut că există "probleme de asigurare a securităţii" în Irakul postbelic, unde pînă acum au fost ucişi peste 180 de militari americani. "Nu s-au făcut estimări speciale despre pierderile de vieţi omeneşti. Ele au existat pentru durata acţiunii militare propriu-zise şi s-a anticipat că ea va fi mai lungă şi cu pierderi mai mari decît au fost în realitate. Dar o acţiune militară are întotdeuna un grad de incertitudine" - a spus Straw, pentru care principala problemă la ora actuală ar fi a tranziţia politică să aibă loc cît mai curînd posibil, asigurîndu-se că ţara nu se va dezintegra.