Reprezentanţii celor opt ţări membre în CEFTA, Acordul central european de liber schimb s-au întîlnit pentru ultima dată în configuraţia actuală, înainte de pierderea celor cinci state care devin din 2004 membre ale Uniunii Europene. Primul ministru al Sloveniei, Anton Rop a declarat la încheierea reuniunii desfăşurată lîngă Ljubliana, că ţările care ies din Acord le vor ajuta pe cele rămase să se alăture Uniunii Europene. Ministrul român al comerţului Eugen Dijmărescu este citat de agenţiile de presă cu afirmaţia că în ciuda pierderii celor cinci membri, Acordul îşi va menţine valorile sale. Cehia, Slovaicia, Ungaria şi Polonia au pus bazele CEFTA în 1993 pentru o competiţie comercială onestă şi înlăturarea barierelor comerciale. Slovenia s-a alăturat Acordului în 1996, urmată de România în 1997, Bulgaria în 1999 şi Croaţia anul acesta.

De la Casa Albă s-a anunţat că preşedintele Statelor Unite, George Bush s-a întreţinut telefonic cu omologul său polonez, Alexander Kwasniewski, pe tema ofiţerului ucis în Irak joi, exprimînd condoleanţe. Cei doi lideri şi-au reafirmat decizia de a continua lupta împotriva forţelor ce combat coaliţia din Irak.

Într-o apariţie neanunţată în prealabil la televiziune, la Tbilisi, preşedintele Georgiei, Eduard Şevardnadze a cerut populaţiei să dea dovadă de calm, în ajunul unei mari mişcări de protest convocată pentru mîine de partidele de opoziţie, care cer demisia sa.

El a cerut georgienilor să evite confruntarea, spunînd că ea ar fi "un pas în direcţia războiului civil". Şevardnadze a recunoscut că populaţia este dezamăgită de alegerile parlamentare de duminică, s-a pronunţat pentru un dialog cu protestatarii dar a spus că problema rezultatelor oficiale ale alegerilor trebuie rezolvată de către tribunale şi nu de către oamenii politici. În cursul dimineţii, preşedinta parlamentului, lidera unui bloc electoral care a cîştigat ceva mai mult de 7% din voturi, a declarat că formaţiunea sa va boicota lucrările viitorului legislativ.

Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Iliescu, premierul Năstase îi cere, în numele PSD-ului, să convoace un nou forum al forţelor politice parlamentare şi civile la care să se dezbată Raportul anual al Comisiei Europene şi măsurile pentru perioada următoare.

Dezbaterea ar fi necesară, se scrie în documentul reluat de Mediafax, "avînd în vedere semnificaţia deosebită a Raportului, implicaţiile importante ce rezultă din analiza aspectelor critice cuprinse în Raport, precum şi interesul mediului politic şi al societăţii civile din România pentru aceste subiecte."

La încheierea vizitei oficiale pe care a întreprins-o la Bucureşti, ministrul de interne şi vice-preşedintele guvernului ceh, Stanislav Gross a apreciat cooperarea cu omologul său român şi a semnalat o scădere a numărului cetăţenilor români care au cerut azil politic în Cehia (în 2002 numai 98, faţă de 1858 de persoane în 2001), ca şi al celor care au trecut frontiera clandestin (numai 255 în 2002, faţă de 4000 de cetăţeni români în 2001).

Circa 2000 de persoane au participat la Chişinău la meetingul organizat de partidul comunist din Republica Moldova de 7 noiembrie, cu ocazia împlinirii a 86 de ani de a revoluţia rusă din 1917. La meeting au participat şi primul ministru, Vasile Tarlerv, însoţit de cîţiva membri ai guvernului, şi preşedintele Vladimir Voronin.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin şi-a încheiat călătoria de patru zile întreprinsă la Roma şi La Paris. După un prînz de lucru, la palatul Elysee, unde a petrecut aproape trei ore, preşedintele Putin a fost condus la aeroport, gest neobişnuit, în aceiaşi maşină, de omologul său francez, Jacques Chirac.

Comitetul ONU pentru drepturile omului, de la Geneva, a criticat Rusia pentru violările drepturilor omului de către forţele se securitate din Cecenia, amintind uciderile fără judecată, dispariţiile unor oameni, tortura şi violurile. Raportul Comitetului ONU exprimă îngrijorarea şi faţă de preluarea de către stat a unor medii de informare private şi afirmă că Rusia ar trebui să protejeze pluralismul informaţiei şi să evite monopolizarea mass-mediei de către stat.

Într-un comunicat al Ministerului Economiei şi Comerţului de la Bucureşti, citat de Mediafax, se afirmă că suplimentarea fondurilor pentru subvenţionarea energiei termice în capitală, măsură cerută de Traian Băsescu, primarul general, este nejustificată, fiindcă societatea Radet primeşte energie la cel mai redus preţ, iar suma alocată în bugetul pe 2004 este dublă faţă de cea pe anul în curs.

In comunicatul ministerului economiei se reaminteşte că subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi de tarif la energia termică livrată populaţiei sînt suportate din bugetul de stat şi din bugetele locale, în conformitate cu o ordonanţă de urgenţă a guvernului.

Guvernul turc a decis să nu trimită trupe în Irak pentru a sprijini eforturile de stabilizare a ţării întreprinse de coaliţia condusă de Statele Unite. Un purtător de cuvînt al ministerului de externe a declarat că decizia a fost luată...

În urma negocierilor purtate de liderii organizaţiilor studenţeşti cu reprezentanţii ministerelor Educaţiei, Transporturilor şi Finaţelor publice, autorităţile au promis ca de la începutul anului viitor fiecare student să beneficieze de 24 de călătorii pe trenurile accelerate la jumătate de preţ. Măsura urmează să fie înscrisă într-un protocol ce va fi semnat de negociatori.

Liderii studenţilor au cerut, cu acelaşi prilej, premierului Adrian Năstase, majorarea fondurilor alocate pentru învăţămînt.

după o convorbire telefonică de noaptea trecută între ministrul de externe Abdullah Gul şi secretarul de stat american Colin Powell. Nu au fost date detalii despre conţinutul convorbirii. Guvernul turc reuşise luna trecută să treacă prin parlament o moţiune ce permitea desfăşurarea în Irak a pînă la 10.000 de militari pe timp de un an. Decizia a fost întîmpinată cu proteste de Consiliul interimar de guvernare a Irakului.

Comandantul Marelui Stat Major al armatei poloneze, generalul Czeslaw Piatas a declarat că moartea unui ofiţer polonez, împuşcat joi lîngă localitatea Karbala, nu va modifica atitudinea Varşoviei şi implicarea ei în operaţiunile de stabilizare din Irak. Polonia deţine comanda unei forţe internaţionale cu efective de 9000 de militari.

Din Iran s-a înregistrat o reacţie furioasă la discursul pronunţat cu o zi înainte de preşedintele Bush, pledînd în favoarea instalării unor regimuri democratice în ţările islamice.

Agenţia oficială de presă a Iranului, IRNA l-a citat pe ministrul iranian de externe cu afirmaţia că "istoria întunecată a Statelor Unite" în a se opune mişcărilor democratice din lume îl face pe preşedintele Bush, un vorbitor nerelevant în asemenea chestiuni. Celelalte guverne din Orientul Mijlociu nu au luat încă poziţie faţă de discurs, pînă la această oră înregistrîndu-se doar menţiuni izolate în cîteva rare, ziare proguvernamentale, în Liban şi Iordania.

În Georgia, preşedinta Parlamentului, Nino Burjanadze a declarat că blocul electoral pe care îl conduce şi care a cîştigat 7,6% din voturile exprimate în alegerile parlamentare de duminica trecută, va boicota lucrările legislativului, în semn de protest faţă de trucarea alegerilor. "Noi, declarăm în mod unanim, spune Nino Burjanadze, că nu recunoaştem rezultatele alegerilor parlamentare de la 2 noiembrie. Nu recunoaştem alegerile în general. Credem că scrutinul nu a fost valid şi declarăm că nu vom intra într-un parlament ce va fi numit de preşedintele şi guvernul Georgiei." După numărarea aproape a totalităţii voturilor, ultimele cifre indică în frunte Uniunea Renaşterii Democratice (cu 21%), urmată de blocul pro-prezidenţial "Pentru o Georgie Nouă" cu 20,3%, blocul Mişcarea Naţională, de opoziţie, cu 18,6% şi Partidul Muncii cu 11,7%.

În Rusia s-a inaugurat oficial campania electorală pentru alegerile parlamentare de la 7 decembrie. La Moscova au avut loc adunări electorale convocate de partidul pro Putin "Rusia Unită" şi de cel comunist, ca şi de cele două partide liberale de opoziţie, Yabloko şi Uniunea Forţelor de dreapta.

Liderul partidului "Rusia Unită", ministrul de interne Boris Gryzlov şi-a concentrat discursul pe necesitatea punerii în aplicare a reformelor economice, combaterea corupţiei şi reducerea birocraţiei, care, a spus el, gripează roţile puterii. Adresîndu-se electoratului liberal, Grigory Iavlinsky liderul partidului Yabloko a afirmat că democraţia a început să fie doar simulată.

La Tiraspol au început pregătirile pentru evacuarea unei noi cantităţi de muniţii ale fostei armate ruse a 14-a, după ce joi spre Rusia a plecat o altă ganitură de tren, a doua la număr, de la reluarea procesului de retragere a muniţiilor şi tehnicii militare ruseşti.

Purtătorul de cuvînt al Misiunii OSCE, Claus Neukirch a declarat Europei Libere că ultima garnitură de tren, alcătuită din 20 de vagoane, a transportat 300 de tone de obuze din depozitele de la Colbasna, unde mai rămîn stocate aproape 27 de mii de tone de muniţii. Pînă în prezent, Federaţia Rusă a evacuat din Transnistria 33 de garnituri de tren , dintre care 22 au transportat muniţii, într-o cantitate de peste 15 mii de tone.

Potrivit unor surse din cadrul comandamentului Grupului Operativ de Trupe Ruse din Transnistria (GOTR), citate de agenţia rusă de ştiri Ria-Novosti, nu există deocamdată temei pentru a afirma că după reluare retragerea va decurge într-un mod “ritmic”, aşa cum a decurs în prima jumătate a anului 2003.

Misiunea OSCE şi comandamentul GOTR se abţin să numească data expedierii următoarei garnituri de tren. Oficialii ruşi afirmă că pentru retragerea restului de muniţii de la depozitele din Colbasna mai sînt necesare 30-35 de garnituri de tren, fiecare avînd 20 de vagoane.

Consiliul suprem de apărare a ţării a amînat discutarea programelor de restructurare şi demilitarizare a serviciilor de informaţii pentru o şedinţă ulterioară - se afirmă într-un comunicat de presă al preşedinţiei. CSAT a analizat proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Au fost aprobate măsuri de perfecţionare a sistemului de protecţie a informaţiilor clasificate şi alte măsuri pentru realizarea compatibilităţii şi interoperativităţii cu serviciile de informaţii militare ale statelor membre Nato şi cu structurile informative ale Alianţei.

Premierul Adrian Nstase a lansat la video-conferinţa cu prefectii o serie de atacuri la adresa PNL-PD, susţinând că în perioada în care aceste partide s-au aflat la guvernare relaţia României cu UE nu a făcut progrese prea mari.

Năstase a încercat astfel să răspundă atacurilor opoziţiei din ultimele două zile referitoare la eşecul guvernului său de a obţine o recunoaştere categorică a statutului de economie de piaţă funcţională pentru economia românească.

La Chişinău, preşedintele Vladimir Voronin a emis un decret de constituire a unei comisii pentru elaborarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei.

Comisia, compusă din 14 înalţi funcţionari, între care miniştri, şefi de departamente, şefi ai unor instituţii judiciare şi organelor de apărare a legii, este condusă de primul ministru Vasile Tarlev. Potrivit decretului, Comisia va elabora şi va prezenta Parlamentului spre aprobare Strategia Naţională de Prevenire şi Combatere a Corupţiei şi planul de acţiuni pentru punerea ei în aplicare. Potrivit organizaţiei neguvernamentale Transparency International, după sărăcie, corupţia este cea mai gravă problemă cu care se confruntă Republica Moldova, care s-a plasat pe locul 102 din 133, conform indicelui de precepţie a corupţiei pe anul 2003.

Armata americană a anunţat moartea a şase militari, ucişi în urma prăbuşirii unui elicopter al Statelor Unite lîngă oraşul Tikrit. O purtătoare de cuvînt a declarat ulterior că se fac cercetări pentru a se determina dacă prăbuşirea se datorează unui defecţiuni tehnice sau acţiunii inamice. Ceva mai la nord, lîngă Mosul, gherile irakiene cu arme grele şi grenade propulsate au surprins un convoi al armatei americane într-o ambuscadă, în care şi-au pierdut viaţa un miliar şi alţi cîţiva au fost răniţi.

Guvernele statelor din Orientul Mijlociu nu au reacţionat la discursul pronunţat ieri de preşedintele Statelor Unite George Bush, în care le cerea liderilor locali să se orienteze spre regimuri democratice.

"Trebuie să le fie clar tuturor că Islamul, credinţa îmbrăţişată de o cincime din umanitate, este compatibil cu regimul democratic. Progrese în direcţia democraţiei s-au făcut în multe ţări predominant musulmane, în Turcia, în Indonezia, Senegal, Albania, Nigeria, Sierra Leone." Secretarul general al Ligii Arabe, Amr Mussa a declarat că el sprijină reformele sugerate, "cu condiţia ca ele să nu fie dictate din afară." In Liban, un cotidian proeminent a afirmat că fără "politici tangibile" care să atace problemele reale, discursul riscă să rămînă "retorică goală".

In Iordania, într-un cotidian guvernamental s-a scris că a venit timpul ca adminsitraţia Bush "să-şi pună în acţiune cuvintele." Din Iran şi Siria nu s-a înregistrat nici o reacţie, iar discursul preşedintelui Bush nu a fost menţionat de mediile de informare.