Plenul Senatului a adoptat miercuri un proiect de act normativ prin care se modifică Legea cetăţeniei, în sensul instituirii unor prevederi legate de acordarea şi retragerea cetăţeniei române.

Astfel, documentul prevede ca cetăţeanul străin sau apatrid, care solicită cetăţenia română şi nu s-a născut în România, să fi domiciliat pe teritoriul statului român cel puţin opt ani. În cazul în care respectivul cetăţean este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, termenul este de cel puţin cinci ani de la data căsătoriei.

Dacă solicitantul cetăţeniei române este o personalitate recunoscută internaţional sau dacă a investit în România sume de peste 500.000 de euro, termenul pentru dobîndirea cetăţeniei se reduce la jumătate. Documentul mai prevede că cetăţenii români care şi-au pierdut cetăţenia română înainte de 22 decembrie 1989 îşi pot redobîndi acest statut fără plata taxelor legale.

Plenul Senatului a adoptat miercuri cu largă majoritate, Ordonanţa de Urgenţă privind procedura aprobării tacite, stabilind că aceasta reprezintă modalitatea alternativă de emitere sau reînnoire a autorizaţiilor de către autorităţile administraţiei publice.

Senatorii au hotărît ca procedura aprobării tacite să se aplice tuturor autorizaţiilor emise de autorităţile adminstraţiei publice, cu excepţia celor emise în domeniul activităţilor nucleare, a celor care privesc regimul armelor de foc, muniţiilor şi explozibililor, regimul drogurilor şi precursorilor, precum şi a autorizaţiilor în domeniul siguranţei naţionale.

Procedura aprobării tacite reprezintă operaţiile pe care solicitantul trebuie să le îndeplinească pentru obţinerea autorizaţiei de la autoritatea administraţiei publice competente. Autorizaţia se consideră acordată sau, după caz, reînnoită dacă autoritatea administraţiei publice nu răspunde pentru emiterea sau reînnoirea respectivei autorizaţii.

Legea mai stabileşte că, după expirarea termenului stabilit pentru emiterea autorizaţiei şi în lipsa unei comunicări scrise din partea autorităţii administraţiei publice, solicitantul poate desfăşura activitatea, presta serviciul sau exercita profesia pentru care s-a solicitat autorizarea. Pentru obţinerea documentului oficial prin care se permite desfăşurarea activităţii, solicitantul se poate adresa autorităţii în cauză sau direct instanţei judecătoreşti.

Primul ministru britanic Tony Blair a declarat că situaţia de securitate din Irak este “în mod evident încă gravă”, după ce irakieni înarmaţi au ucis ieri şase soldaţi britanici în oraşul Majr-al Kabir.

Blair a declarat în parlamentul de la Londra că incidentul s-a produs pe cînd poliţia militară încerca să confişte armele de la populaţia locală într-o zonă cu majoritate musulman şiită. Tony Blair: „Există un fundal al acestui incident, este vorba de încercările trupelor britanice de a asigura dezarmarea populaţiei locale care deţine mitraliere şi alte arme de foc».

Preşedinţia Poloniei a anunţat că preşedintele Alexander Kwaşniewski şi omologul său rus Vladimir Putin se vor întîlni sîmbătă în enclava rusă Kaliningrad pentru a discuta relaţiile bilaterale. Potrivit unui purtător de cuvînt al preşedinţiei poloneze, întîlnirea a fost programată la invitaţia lui Putin.

Camera Deputaţilor a decis la dezbaterea proiectului de modificare a Constituţiei că mandatul preşedintelui României va fi de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului.

Amendamentul a fost votat de 210 deputaţi, 22 au fost împotrivă şi unul s-a abţinut. El va înlocui prevederile primului aliniat al articolului 83 din actuala Constituţie, care stabileşte un mandat de 4 ani. Parlamentarii au adoptat şi textul care arată că preşedintele ţării se bucură de imunitate, aplicîndu-i-se, în mod corespunzător, prevederile articolului privind imunitatea parlamentară.

Articolul constituţional referitor la numirea Guvernului a fost completat cu un nou alineat care stipulează că, dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau componenţa politică a Guvernului, preşedintele ţării va putea exercita atribuţia de revocare şi numire a unor membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.

Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu a declarat că a semnat în anii '90, pe cînd era adjunct al ministrului Economiei, documentele privind scoaterea la vînzare a celor 24 de nave

invocate de Traian Băsescu, însă acestea erau nefuncţionale şi au fost vîndute pentru fier vechi. În plus, în acea perioadă funcţiona "un sistem centralizat" şi toate aprobările şi actele "mergeau pînă sus la Guvern" - a mai spus Văcăoriu, adăugînd că el, personal, nu a vîndut nici o navă.

El a ţinut să sublinieze că nu îl acuză de nimic pe Traian Băsescu, problema cu care acesta se confruntă fiind de competenţa justiţiei.

Liderul PD Traian Băsescu a prezentat ieri într-o conferinţă de presă documentele care probează vînzarea a 191 din cele 270 de nave ale flotei româneşti, numele său nefiind legat de nici unul dintre aceste procese.

Băsescu a mai spus că acţiunea împotriva sa în chestiunea vînzării navelor a fost deschisă de Parchetul Naţional Anti-corupţie la comandă politică.

Camera superioară a Rusiei a aprobat un proiect de lege care va facilita autorităţilor închiderea unor instituţii de presă acuzate de părtinire în campania electorală. Proiectul urmează să fie semnat de preşedintele Putin, cel care l-a prezentat de fapt iniţial parlamentului.

Noua lege permite închiderea ziarelor sau canalelor de televiziune dacă se constată două cazuri de “propagandă electorală”, favorizînd un candidat, o politică sau o anumită poziţie în dauna altora. Închiderea ar urma să fie recomandată de comisia electorală centrală sau de comisiile electorale regionale. Organizaţia Reporteri fără frontiere a declarat că legea este formulată vag şi ar putea limita drastic informarea făcută de presă în timpul campaniilor electorale.

Autorităţile transnistrene împiedică expedierea unui nou transport de muniţii din stocul de la Cobasna - a comunicat purtătorul de cuvînt al misiunii OSCE în Moldova, Matti Sidoroff.

Potrivit sursei citate, garnitura de 20 de vagoane cu muniţii urma să plece din Transinistria încă în noaptea de 16 spre 17 iunie, dar nu a putut fi expediată fără autorizarea administraţiei de la Tiraspol, care nu a oferit nici o explicaţie pentru refuzul de a o elibera.

Misiunea OSCE se declară îngrijorată de atitudinea autorităţilor transnistrene, apreciind că dacă Tiraspolul continuă în acest fel, ar putea pune în pericol realizarea în termen a angajamentelor asumate de Rusia privind evacuarea patrimoniului său militar din Transnistria.

Militarii ruşi au evacuat pînă în prezent aproximativ 15 mii de tone din cele 43 de mii de tone de muniţii la cît era estimat iniţial stocul de la Cobasna.

Preşedintele Ucrainei, Leonid Kuchma l-a numit pe şeful consiliului de securitate naţională Yevhen Marchuk, în funcţia de ministru al apărării. Marchuk a condus Consiliul de Securitate al Ucrainei din 1999 şi a fost şeful serviciilor de securitate ale Ucrainei la începutul anilor 90. El deţine şi gradul de general în forţele armate ucrainene.

Fostul ministru al apărării, generalul Volodymir Shkidcenko a demisionat vinerea trecută, după ce o inspecţie a unităţilor din Crimea a descoperit carenţe în pregătirea de luptă şi dovezi de corupţie pe scară largă.

Casa Albă a anunţat că nu există o confirmare a relatărilor potrivit cărora grupările militante palestiniene au acceptat să înceteze temporar atacurile anti-israeliene.

Diferite agenţii de ştiri relataseră că grupările Hamas, Jihadul Islamic şi Brigăzile Martirilor Al Aqsa au ajuns la un acord cu guvernul palestinian să înceteze atacurile anti-israeliene pe o perioadă de trei luni, dar purtători de cuvînt ai celor trei grupări au dezminţit afirmaţiile.

Reprezentanţi ai Hamas şi Jihadului Islamic au declarat totodată că atacul israelian cu rachete care a ucis miercuri doi palestinieni în Fîşia Gaza nu poate decît să dăuneze oricărei şanse de încetare a focului.

Preşedintele Vladimir Putin şi soţia sa Ludmila au vizitat capitala scoţiană Edinburgh, în a doua zi a vizitei de stat a preşedintelui rus în Marea Britanie. Însoţit de prinţul Andrew, cuplul prezidenţial rus a vizitat Castelul Edinburgh şi a luat parte la un dejun oficial la Palatul Holyrood, reşedinţa oficială a reginei în Scoţia.

Într-un discurs adresat unei audienţe compuse din lideri de afaceri, politicieni şi oameni de cultură, Putin a vorbit despre importanţa Rusiei pentru cultura europeană, spunînd că Europa ar fi incompletă fără Rusia. El a spus totodată că Rusia oferă un climat favorabil pentru investiţiile străine.

Putin urmează să se întîlnească joi cu premierul britanic Tony Blair la Londra pentru a discuta întărirea cooperării între cele două ţări. Încursul vizitei vot fi discutate de asemeni o serie de acorduri privind livrările de energie.

Orientul Apropiat şi problema terorismului s-a aflat în fruntea agendei la reuniunea anuală Statele Unite-Uniunea Europeană care a început la Washington.

Bush a spus totodată că gruparea Hamas trebuie desfiinţată pentru a se da o şansă păcii în Orientul Apropiat.

Se anticipa că discuţiile se vor axa pe combaterea terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă, pe situaţia din Orientul Apropiat şi nu în ultimul rînd pe relaţiile comerciale.

În chestiunea programului nuclear al Iranului, Preşedintele Bush a spus că Statele Unite şi liderii europeni au căzut de acord că Iranul trebuie să îşi respecte amgajamentele de a NU produce arme nucleare.

Din Partea Uniunii Europene participă la reuniune premierul elen Costas Simitis, a cărui ţară deţine preşedinţia Uniunii, preşedintele Comisiei Europene Romano Prodi şi Coordonatorul politicii externe a Uniunii, Javier Solana.

După uciderea a 6 soldaţi în sudul Irakului, forţele britanice au fost puse în stare de alertă. Oficialităţile militare au dat liderilor civili locali un termen de două zile în care să-i predea pe cei care i-au împuşcat pe soldaţi.

Un purtător de cuvînt militar britanic a declarat că atacul de ieri asupra forţelor britanice la Majar al Kabir, la nord de Basra, a fost total neprovocat, fiind pur şi simplu “o crimă”. Circumstanţele sînt încă neclare.

Agenţia Reuter citează martori care spun că soldaţii britanici au fost ucişi după mai multe zile de încordare provocată de percheziţiile pentru confiscarea armelor.

Agenţia Associated Press citează însă un poliţist irakian cu afirmaţia că soldaţii britanici au fost atacaţi de localnici din Majar al Kabir, care voiau să răzbune moartea a patru persoane în cursul unei manifestaţii de protest în acel oraş.

Gruparea militantă palestiniană Hamas a declarat că soldaţii israelieni au ucis doi membri ai Hamas într-un schimb de focuri lîngă oraşul Beit Hanoun în nordul Fîşiei Gaza.

În declaraţia Hamas se precizează că doi luptători din această grupare au atacat un post militar israelian pentru a răzbuna uciderea unui lider Hamas săptămîna trecută. Potrivit unor surse militare israeliene, un soldat a fost rănit în schimbul de focuri.

Ciocnirea a avut loc înaintea unei întîlniri programate între reprezentanţi ai forţelor de securitate israeliene şi palestiniene, care urmează să discute o retragere parţială a israelienilor din nordul Fîşiei Gaza şi de la Bethleem în Cisiordania.

Comisarul CE pentru Drepturile Omului, Alvaro Gil-Robles a prezentat marti, in cadrul sesiunii APCE (23-27 iunie) raportul pentru anul 2002 in care este rezervat un intreg capitol situatiei in domeniu din Republica Moldova. După cum transmite Agenţia de presă Flux, Alvaro Gil-Robles s-a aratat ingrijorat de numarul hotararilor judecatoresti neexecutate in Republica Moldova.

"Este extrem de important pentru credibilitatea sistemului judiciar ca statul sa respecte hotararile instantelor judecatoresti si sa execute, cu buna credinta, sentintele al caror obiect este", spune Gil Robles. Potrivit lui, "independenta magistraturii in Republica Moldova este un subiect de grava preocupare". Raportorul a mai spus ca "este ingrijorator faptul ca presedintele nu da curs propunerilor Consiliului Superior al Magistraturii si ca s-a impotrivit de mai multe ori numirii definitive a judecatorilor dupa o perioada initiala de incercare”.

Două persoane au sesizat Centrul pentru Prevenirea Traficului de Femei din Republica Moldova că Ministerul Culturii ar fi implicat în trafic de persoane. În primul caz, directorul unei trupe de dansatori a refuzat să plece în străinătate cu trupa sa după ce, potrivit lui, responsabili de la minister au încercat să-i treacă pe lista dansatorilor persoane necunoscute, care ar fi putut ulterior ramâne nelegitim in străinătate.

În ce de-al doilea caz, la Centru a telefonat o tânără pe care au încercat să o vândă în străinătate persoane necunoscute. Tânăra a spus că a plecat peste hotare prin intermediul unei firme turistice, în baza unei liste aprobate de Ministerul Culturii.

Solicitat de Europa Liberă, ministrul Culturii, Veaceaslav Madan a recunoscut faptul că au fost vândute în străinătate sute de fete, care treceau în acte drept artiste. Totodată el a ţinut să accentueze că angajaţii ministerului nu sunt implicaţi în nici un fel în traficul cu oameni. Potrivit lui, firmele turistice care asigurau plecarea peste hotare a unor pretinse artiste, au obţinut diplome sau certificate false, cel mai probabil de la Colegiul de Coregrafie, iar listele de persoane nu erau aprobate de Ministerulul Culturii.

La dezbaterea proiectului de modificare a Constituţiei, deputaţii au decis că proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.

cu excepţia voluntarilor, condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare urmînd să fie stabilite prin lege organică. Deputatul PD Emil Boc a apreciat că, în acest fel, este eliminat serviciul militar obligatoriu.

O altă modificare a Constituţiei hotărîtă de plenul Camerei Deputaţilor se referă la posibilitatea cetăţenilor străini şi apatrizilor de a dobîndi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, dar numai în condiţiile rezultate din aderarea României la UE şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate.

Au început să apară detalii despre circumstanţele incidentului care a avut loc ieri în sudul Irakului, în care şase militari britanici au fost ucişi de agresori irakieni. Agenţia Asociated Press citează un poliţist irakian cu declaraţia că britanicii au fost ţinta unor persoane care au dorit să răzbune moartea unor civili în timpul unei demonstraţii din oraşul Majar Al Kabar.

Reuter citează martori care spun că militarii au fost ucişi după mai multe zile de tensiuni provocate de percheziţiile efectuate de britanici în căutare de armament. Potrivit oficialităţilor de la Londra, alţi militari britanici au fost răniţi cînd elicopterul în care se aflau a fost atacat în timpul unei misiuni de sprijin al unui convoi militar.