Ziarul britanic Sunday Telegraph relatează că premierul Tony Blair a autorizat relaxarea procedurilor de verificare a solicitanţilor români de viză...

ca urmare a unui acord încheiat cu premierul român Adrian Năstase. Acordul a fost încheiat în timpul summitului UE de la Roma, din octombrie 2003 şi se referea la eliminarea obligativităţii vizelor pentru români, începînd din primăvara anului 2004, cu condiţia ca numărul solicitanţilor români de azil în Marea Britanie să scadă în mod semnificativ.

Potrivit ediţiei electronice a publicaţiei Sunday Telegraph, Blair promisese, în februarie 2003, că va reduce numărul azilanţilor la jumătate, în decurs de şase luni.

Discuţiile cu premierul român au început încă de la 11 martie 2003, cînd Năstase a întreprins o vizită la Londra. Ulterior, responsabili ai Foreign Office au venit deseori la Bucureşti pentru continuarea negocierilor, care au fost finalizate chiar înainte de summitul de la Roma.

În urmă cu cîteva zile, ministrul britanic pentru Imigrare, Beverley Hughes, a fost nevoită să demisioneze, după ce a ieşit la iveală faptul că ea fusese informată din mai multe surse despre deficienţele procedurilor de acordare a vizelor pentru români şi bulgari, în baza unor documente false.

Cabinetul britanic a recunoscut existenţa unei colaborări cu autorităţile române în acest sens, dar a negat că această măsură ar avea legătură cu o scădere a numărului solicitanţilor de azil.

The Sunday Telegraph claimed London had struck a deal with Romania to relax migration controls in return for helping prime minister Blair meet asylum seeker targets. According to the newspaper, Tony Blair promised to lift all visa requirements by spring of this year.

Downing Street said the government was working with Romania to remove the need for visas but denied it was a trade-off to cut asylum seeker numbers. Immigration Minister Beverley Hughes was forced to resign last week over the issue of Romanians and Bulgarians using forged documents to enter the UK.

Referring to the so-called frozen conflicts, Romanian Foreign Minister Mircea Geoană stressed the role NATO might play in solving the Transnistria discord.

Speaking after Romania had officially become a full NATO member, Geoană declared that the extension of the North Atlantic Treaty Organization including Romania would have a positive effect on the situation in Moldova, encouraging the search for a solution of the Transnistria conflict which had worried Romania for years and now would worry the aliance.

Geoană expressed his belief that by showing political will and involving the Russian side „we could find a solution”. He added that Romania would not hesitate to draw NATO’s , EU’s and OSCE’s attention to this frozen, complicated and procrastinated conflict which jeopardized European and international security.

3 NGOs have sued state institutions in court for violating the law guaranteeing free access to public information. The Foundation for an Open Society (FSD), The Institute for Public Politics (IPP) and The Centre for Judicial Resourses (CRJ) have asked for information concerning public spending, the criteria for classifying information and even the composition of some state structures.

Renate Weber, FSD president, said that the government was sued because prime minister Năstase and the General Secretary of his cabinet Bejinariu refused to provide information regarding the economic activities of their wives, children and other relatives.

A Transparency International report on Romania states that, in spite of increased judicial corruption fighting in almost all realms of political and economic life the institutional practice has been limited to sanctioning only the „small and medium corrupt”. This is the reason why the perception of the anticorruption measures has been generally negative.

The authors of the TI report underline the need for the authorities to focus their attention on „the great corruption”, stressing the importance of strengthening the institutional capacity to prevent the phenomenon, the more so as such measures are a precondition to Romania’s EU admission.

Seventeen journalists from Antena-C and EuroTV Chisinau were on hunger strike on Saturday morning. More journalists from the two stations announced their intention to join the action in the days to come. Three of the 20 journalists from the municipal radio and television stations Antena-C and EuroTV Chisinau who went on hunger strike were admitted on Friday evening. After receiving medical assistance they were discharged with the recommendation to discontinue the hunger strike.

A new meeting was announced for Sunday, 4 April, to protest against the suspension of the two broadcasters.

The Independent Journalism Centre, Acces-Info Centre, Committee for the Press Freedom, Association of Independent Press and Association of Electronic Press APEL have expressed their solidarity with the journalists who went on hunger strike to protest against the suspension of the municipal radio and television stations.

The five organizations said in a joint communique made public on Friday that the Coordinating Audio Visual Council’s decision to shut down the two broadcasters was „biased and abusive“. They attacked the State Registration Chamber and the Chisinau Municipal Council for "slow action in registration of Antena-C and EuroTV, bureaucratic tricks, indifference towards the fate of journalists."

Prime Minister Vasile Tarlev’ cabinet has unveiled a draft amendment stipulating that Moldova does not guarantee any properties privatized in the breakaway enclave of Transnistria unless transactions are approved by the Chisinau government.

The Tarlev executive also announced on Wensday that it would rewrite within one month the privatization law in order to work out new privatization procedures for the Transnistrian region.

These measures came as a reaction to Tiraspol's announcement that it was extending the privatization process. The unrecognized republic sold last year 14 enterprises and intends to sell another 75 enterprises this year.

În cursul unui raid întreprins de poliţia spaniolă în localitatea Leganes de lîngă Madrid cel puţin trei persoane suspectate de fi implicate în atentatele de la 11 martie s-au aruncat în aer...

în clipa în care au fost somate să deschidă uşa apartamentului în care se aflau. În cursul operaţiunii şi-a pierdut viaţa şi un poliţist spaniol. După atentatele teroriste de la Madrid, autorităţile spaniole au capturat 15 suspecţi şi au emis 5 mandate de arestare împotriva a 5 marocani şi a unui tunisian.

Ministrul de interne spaniol Angel Acerbes a făcut cunoscut că materialul exploziv folosit în bomba găsită pe linia de tren dintre Madrid şi Sevilla este identic cu cel folosit în atentatele de la 11 martie.

Acerbes a precizat că este prematur să se tragă o concluzie asupra identităţii celor care au plasat bomba cu o greutate de 12 kg pe traseul trenului de mare viteză care leagă capitale spaniolă de Sevilla. Întreaga reţea de căi ferate este în prezent inspectată de forţele de securitate.

Autorităţile uzbece au solicitat guvernului pakistanez să le pună la dispoziţie detalii privind cetăţenii uzbeci capturaţi în cursul recentei ofensive din provincia Waziristanul de sud îndreptată împotriva luptătorilor Al Qaida şi talibani infiltraţi din Afganistan.

Armata pakistaneză a anunţat săptămîna trecută că printre arestaţi se află 60 de uzbeci, ceceni şi arabi. Guvernul de la Islamabad a făcut de-asemeni cunoscut că în cursul luptelor a fost rănit Tahir Yuldashev, liderul Mişcării islamice din Uzbekistan care nu a putut fi însă arestat.

Autorităţile uzbece nu exclud posibilitatea ca militanţi ai Mişcării islamice conduse de Yuldashev să fi comis seria de atentate din ultima săptămînă soldate cu 45 de morţi.

La Bagdad a avut loc o demonstraţie în sprijinul clericului şiit Muqtada al-Sadr, al cărui organ de presă, ziarul "Al-Hawza" a fost închis de autorităţile americane sub acuzaţia de incitare la violenţă. Demonstranţii au cerut totodată eliberarea unui consilier al lui Muqtada al-Sadr care a fost arestat sîmbătă la Najaf de trupele spaniole.

Procuratura generală din Karlsruhe a început o anchetă legată de operaţiunea unui comando cecen care în octombrie 2002 a luat ostateci spectatorii treatrului Nord-Est de la Moscova. Potrivit ziarului Dresdner Neuesten Nachrichten, anchetatorii germani evaluează contactele pe care cecenul Arbi Daudov le-a avut la Dresda în timpul vizitei sale din iulie 2002. Autorităţile germane fuseseră avertizate de serviciile de informaţii ruse că Daudov ar putea fi implicat împreună cu fratele său în organizarea unui act terorist.

Poliţia franceză a descoperit într-un apartament din Bayonne un depozit de arme şi material exploziv al organizaţiei separatiste ETA. Potrivit ministrului spaniol de interne Angel Acebes, în cursul raţiei au fost descoperite patru dispozitive explozive şi un ordinator.

Preşedintele Ligii Arabe Amr Mussa a condamnat recenta ameninţare proferată de premierul israelian Ariel Sharon la adresa liderului palestinian Yasser Arafat. Rusia s-a alăturat întretimp Statelor Unite, Marii Britanii, Uniunii Europene şi Iordaniei, avertizînd Israelul să nu întreprindă un atentat asupra lui Arafat. Recent, Ariel Sharon a declarat că nu exclude lichidarea liderului palestinian, pe care îl consideră responsabil de moartea a sute de civili israelieni.

După o întrevedere la Krasnoznamensk, preşedinţii Rusiei şi Franţei au lansat un apel la intensificarea eforturilor internaţionale de a eradica terorismul. În timp ce Jacques Chirac a pledat pentru eliminarea terenului fertil pe care se dezvoltă terorismul (conflicte nerezolvate, foamete, sărăcie), Vladimir Putin a declarat că atentatele de la Moscova, Madrid şi din Uzbekistan au surprins nepregătită comunitatea internaţională, care în ciuda ameninţărilor evidente nu dispune de un sistem de combatere concertată a teroriştilor.

Peste 100 de mii de oameni au demonstrat la Berlin împotriva politicii guvernului Schroeder în domeniul asigurărilor sociale şi medicale. Demonstraţii de protest similare au avut loc la Stuttgart şi Koeln la apelul sindicatelor şi al organizaţiilor anti-globalizare.

Guvernul de coaliţie social-democrat-verzi a decis o serie de reduceri bugetare în domeniul sănătăţii şi al pensiilor, invocînd contrîngeri financiare datorate între altele de procesului de îmbătrînire al societăţii şi şomajului.

Forţele de pace din Afganistan au depistat şi îndepărtat două bombe artizanale plasate pe una din arterele principale din Kabul. Bombele se aflau într-o zonă unde în ianuarie a avut loc un atentat sinucigaş asupra unui convoi ISAF, atentat soldat cu moartea unui militar din cadrul trupelor internaţionale de pace aflate sub comandă NATO.

Comitetul antitortură din cadrul Consiliului Europei a denunţat "importantele carenţe" în asistenţa pentru copii şi adolescenţi handicapaţi din centrele publice din România.

"Importante carenţe au fost identificate în ceea ce priveşte exigenţele fundamentale ale vieţii - hrană, încălzire, aprovizionare cu apă curentă, îmbrăcăminte - şi în ceea ce priveşte asistenţa", subliniază Comitetul antitortură, care a întreprins o vizită în trei centre de plasament din România.

Potrivit agenţiei Mediafax, un reprezentant al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei va fi la Bucureşti, de duminică pînă miercuri, pentru a evalua progresele realizate de România în ameliorare situaţiei copiilor abandonaţi în instituţii.

Ambasadorul britanic la Bucureşti, Quinton Quayle a declarat că suspendarea temporară a serviciului vizelor nu are implicaţii negative nici asupra relaţiilor bilaterale şi nici asupra cooperării dintre serviciile de imigraţie din cele două ţări.

Quinton Quayle a adăugat că autorităţile britanice lucrează îndeaproape împreună cu cele româneşti pentru ca serviciul de vize să fie reluat cît mai curînd posibil. Ambasadorul britanic şi-a exprimat speranţa că va putea să facă un anunţ în acest sens cît de curînd.

Ministrul britanic de Externe, Jack Straw, a discutat, vineri, la Bruxelles, cu omologii săi din România şi Bulgaria, Mircea Geoană şi Solomon Passy, despre suspendarea vizelor de către ambasadele Marii Britanii din aceste ţări şi a declarat că speră ca aceste operaţiuni să fie reluate cît mai curînd.

Ministrul de interne Ioan Rus a calificat drept ciudată decizia de cercetare penală în stare libertate a liderului MISA Gregorian Bivolaru, hotărîre motivată de judecători prin vicii de procedură.

Curtea de Apel Bucureşti a hotărît punerea în libertate a lui Gregorian Bivolaru, invocînd lipsa calităţii Tribunalului Capitalei în emiterea mandatului din 29 martie şi susţinînd că doar Judecătoria sectorului 5 avea calitatea de a-l aresta pe yogin.

Ministrul Administraţiei şi Internelor Ioan Rus a anunţat că a acceptat demisia şefului Direcţiei Paşapoarte din Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei a MAI, chestorul Ioan Stoica.