Într-o declaraţie a Departamentului de Stat se exprimă profunda îngrijorare în legătură cu anunţul făcut recent de România în privinţa "opririi" tuturor adopţiilor internaţionale şi se cere Bucureştiului să găsească "un mecanism legal" care să rezolve cazurile rămase în suspensie.

La o recentă audiere organizată de Comisia Helsinki a Statelor Unite, Maura Harty, adjunct al secretarului de Stat pentru afaceri consulare, şi-a exprimat "marea dezamăgire" că Statele Unite nu au reuşit, să obţină progrese reale în dosarele de adopţie, în pofida faptului că preşedintele George W. Bush a discutat despre această chestiune cu preşedintele Traian Băsescu în luna martie, iar alţi oficiali americani au ridicat problema de câte ori au avut ocazia. În prima sa conferinţă de presă, susţinută joi, 8 decembrie, noul ambasador al Statelor Unite la Bucureşti, Nicholas Taubman a reafirmat poziţia administraţiei americane, care susţine finalizarea adopţiilor ale căror proceduri au început înainte de instituirea moratoriului. Legea 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei a adus reglementările pentru reluarea adopţiilor internaţionale după o suspendare de peste trei ani. Noua lege acceptă însă ca adoptatori din străinătate doar rude de gradul doi ale copiilor, fiind introduse restricţii referitoare şi la vârsta minorilor adoptabili.

Presedintele Vladimir Voronin s-a aflat intr-o vizita de lucru la Bucuresti unde a avut o intilnire cu omologul sau roman Traian Basescu.

Dupa intrevederea de la Palatul Cotroceni, Vladimr Voronin a declarat la o conferinta de presa comuna cu Traian Basescu ca principala tema de discutie pe care a avut-o la Bucuresti a fost legata de situatia din Transnistria.

La rindul sau, presedintele Traian Basescu l-a asigurat pe omologul sau ca Bucurestiul este gata sa sprijine Republica Moldova in eventualitatea in care pretul la energie electrica va fi majorat. In ceea ce priveste Transnistria, Traian Basescu a spus ca acest subiect a fost abordat in cadrul intrevederii pe care a avut-o saptamina trecuta cu secretarul de stat american Condoliza Rice.

Dupa convorbiri, presedintii Voronin si Basescu au luat parte la inaugurarea festivalului vinului din Moldova la Bucuresti. La festival participa 37 de companii vinicole din Moldova, iar evenimentul face parte dintr-un program organizat de Chisinau pentru promovarea vinului moldovenesc pe piata romana.

Primul ministrul Vasile Tarlev a cerut organelor de stat sa conlucreze eficient cu autoritatile ucrainene si cu misiunea Uniunii Europene de la granaita moldo-ucraineana care monitorizeaza in comun hotarul moldo-ucrainean, inclusiv pe segmentul transnistrean.

Misiunea Uniunii Europene pentru asistenta la frontiera moldo-ucraineana si-a inceput activitatea la unu decembrie. Autoritatile moldovene declara ca monitorizarea internationala a frontierei va crea conditii pentru solutionarea pasnica a conflictului transnistrean.

Presedinte adjunct al comitetului pentru CSI al Dumei de stat a federatiei Ruse, Andrei Saveliev a anuntat ca la alegerile din 11 decembrie din Transnistria au fost acreditati in calitate de observatori internationali deputati din Duma rusa, reprezentînd fracţiunile Edinaia Rossia, Rodina si Partidul liberal democrat.

El a precizat ca deputatii nu constituie o delegatie oficiala, dar a lasat sa se inteleleaga ca parlamentarii rusi vor adoptata o declaratie comuna privind rezultatele alegerilor. Scrutinul de duminica din Transnistria nu este recunoscut de catre comunitatea internationala.

Maine la Chisinau vor avea loc alegerile primarului general de Chisinau. In al patrulea tur de scrutin s-au inscris cinci concurenti: Dorin Chirtoaca, din partea Partidului Liberal, Valentin Crilov, inaintat de Blocul "Patria-Rodina-Ravnopravie", Gheorghe Sima din partea Uniunii Muncii "Patria-Rodina", Oleg Cernei din partea Partidului Ecologist "Alianta Verde" si candidatul independent Vasile Ursu.

Primele trei tururi au fost invalidate din cauza prezentei reduse la urne a alegatorilor. Daca si duminica vor iesi la vot mai putin de o treime, Comisia Electorala Centrala va anunta o alta data a alegerilor primarului gnerala al capitalei.

Ex-ministrul Apararii al Republicii Moldova, fostul director al Serviciului de Informatii si Securitate, Valeriu Pasat a declarat vineri greva foamei in semn de protest fata de decizia instantei de judecata de a amana procesul.

Valeriu Pasat a fost retinut la 11 martie si este acuzat de comercializarea frauduloasa a 21 de avioane MIG-29 si a unor sisteme reactive de lupta.

Asrazi incepe sa trasmita primul canal rusesc de televiziune destinat strainatatii. "Rusia astazi" va difuza programe de stiri in limba engleza si va emite prin satelit in Statele Unite ale Americii si parti din Asia. Canalul este finantat de guvernul rus. Programele vor fi axate pe stiri rusesti si internationale si sint menite sa imbunatateasca imaginea Rusiei in strainatate. Televiziunea are birouri la Londra, Paris, Jerusalim si Washington si intentioneaza sa deschida birouri la Cairo si New York.

Fostul general croat Ante Gotovina, pus sub acuzare pentru crime de razboi in perioada 1991-1995 de Tribunalul de la Haga, a fost transferat in Olanda.

Ante Gotovina a fost arestat in aceasta saptamina in insulele Canare de catre politia spaniola. Gotovina este acuzat de moartea a 150 de sirbi si de implicare in expulzarea a altor 150 de mii din regiunea Kraina. Gotovina neaga acuzatiile ce i se aduc.

Ministrul spaniol de interne a anuntat ca fostul general croat detinea 2 pasapoarte false cu care a calatorit in ultimii ani in America de Sud, China, Republica Ceha, Rusia, Tahiti si insulele Mauritius.

Astazi expira noul termen ultimativ dat fortelor americane de gruparea autointitulata Sabiile Adevarului pentru eliberarea tuturor prizonierilor irakieni. Teroristii au rapit acum 2 saptamini 2 canadieni, un american si un britanic si ameninta sa ii execute in cursul zilei. Lideri islamici din Irak si din lumea araba au cerut eliberarea celor 4 occidentali care desfasurau actiuni de caritate in Irak.

Agentia Natiunilor Unite pentru energie atomica si directorul sau general Mohamed El Baradei vor primi astazi, intr-o ceremonie organizata la Oslo, premiul Nobel pentru pace pe anul 2005, pentrru intreaga activitate in combaterea proliferarii armelor nucleare.

La Montreal continua lucrarile conferintei internationale consacrate problemelor de clima, conferinta ce incearca sa consolideze prevederile acordului de la Kyoto, incheiat in urma cu 4 ani, in legatura cu incalzirea planetei. Statele Unite nu au semnat acest protocol, considerind ca sint alte modalitati de combatere a problemelor ecologice ale planetei mai eficiente decit reducerea consumului de combustrbil traditional.

Oficialităţi germane şi ruse au participat la începerea lucrărilor de construcţie a primului tronson al conductei de gaze naturale care va lega, pe sub Marea Baltică, rezervele de gaze ale Rusiei de Germaniaa şi alte ţări vest europene. Construcţia conductei a generat semne de întrebare cu privire la efectele negative pe care l-ar putea avea asupra mediului. Vorbind la ceremonia care a avut loc în regiunea Vologda, premierul rus Mihail Fradkov a spus că această conductă va asigura securitatea energetică a Europei. Primul tronson de 1200 de km urmează să intre în funcţiune în 2010, şi va fi construit de un consorţiu alcătuit din compania rusească Gazprom şi mai multe firme germane.

Procurorul şef din republica rusă Kabardino-Balkaria a anunţat arestarea a 59 de persoane în cadrul anchetei asupra atacurilor care au avut loc în octombrie împotriva oraşului Nalcik. Potrivit lui Iuri Ketov, 43 din cei arestaţi au fost puşi sub acuzare, iar 30 au recunoscut că au participat la atacurile de la 13 octombrie. Cifra oficială a celor ucişi atunci este de 140, dintre care se presupune că 92 erau militanţi. Mai mulţi avocaţi ruşi şi organizaţia Human Rights Watch au acuzat forţele de securitate ruseşti că au aplicat unora dintre arestaţi tratamente inumane pentru a-i forţa să-şi mărturisească vina. Procurorul Kegov a spus că aceste acuzaţii nu au suport real. Autorităţile refuză în continuare să predea rudelor, trupurile neînsufleţite ale militanţilor ucişi la 13 octombrie.

În Republica Moldova, perceptia populatiei este că nivelul corupţiei e în creştere - a declarat Europei Libere Catherine Woollard, coordonator principal de programe pentru Europa si Asia Centrala de la Transparency International. Potrivit sondajului, sumele cheltuite pentru mită de o familie din Republica Moldova, raportate la puterea de cumpărare a populatiei, reprezinta în medie 280 de dolari pe an, adică între 10-20 la sută din venitul anual al unei familii. În România suma e mai mică – 154 de dolari, în Rusia – mai mare – 393 de dolari, iar în Ucraina de tocmai 860 de dolari.

Afganistanul a salutat prelungirea pentru anul viitor a misiunii forţelor de stabilizare NATO. Decizia a fost luată joi de Consiliul Nord-Atlantic, care a hotărît şi suplimentarea cu 6000 de militari a forţei NATO care îşi va extinde operaţiunile în sudul Afganistanulu. Aflat în vizită la Kabul, premierul norvegian Jens Stoltenberg a anunţat că ţara sa va contribui anul viitor la forţa NATO cu avioane de luptă de tip F16.

Delegaţia Permanentă a PNL au decis, ca Guvernul să-şi angajeze răspunderea în Parlament pentru proiectul de modificare a Legii accesului la propriul dosar şi deconspirarea fostei Securităţi, ca poliţie politică, realizat de parlamentari PNL, în colaborare cu reprezentanţi ai societăţii civile şi Colegiului CNSAS.

Potrivit rezoluţiei adoptate de Delegaţia Permanentă, liderii partidului vor negocia cu colegii din Alianţă şi coaliţie procedurile care vor fi urmate în acest sens. "PNL consideră că a venit vremea ca nici un ofiţer sau colaborator al fostei Securităţi să nu mai poată ocupa o funcţie, aleasă sau numită, în conducerea statului, la nivel naţional şi local" - se spune în documentul citat.

Reprezentanţii PNL mai spun că decizia de angajare a răspunderii Guvernului a fost luată în urma unor solicitări în acest sens din partea societăţii civile.

Ministrul american al apărării Donal Rumsfeld a anunţat că e posibil ca aproximativ 20 de mii de militari americani aflaţi în Irak să se întoarcă acasă, după alegerile generale care vor avea loc în această ţară săptămîna viitoare.

Rumsfeld a adăugat că, dacă vor fi îndeplinite condiţiile necesare, ar putea avea loc şi alte retrageri de militari americani din Irak. Ministrul apărării a făcut aceste declaraţii după o reuniune cu uşile închise pe care a avut-o cu mai mulţi congresmeni americani. Rumsfeld a dezminţit de asemenea că ar intenţiona să demisioneze.

Poliţia spaniolă a arestat şapte persoane suspectate că au finanţat o grupare islamistă algeriană legată de reţeaua Al Qaida. Potrivit ministrului spaniol de interne Jose Antonio Alonso, cei şapte au trimis bani (obţinuţi prin furt, contrabandă şi fraudă bancară) şi au acordat sprijin logisitic celei mai mari organizaţii islamiste din Algeria, numită Grupul Salafist de Rugăciune şi Luptă, organizaţie scoasă în afara legii. Ministrul spaniol de interne a precizat că persoanele arestate nu plănuiau atentate pe teritoriul spaniol.

Istoricul Marius Oprea va fi consilierul pe probleme de Securitate naţională al premierului, şi în această calitate va reprezenta guvernul în Comunitatea Naţională de Informaţii - a anunţat primul ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Corupţia este în creştere în majoritatea ţărilor lumii şi cei mai afectaţi de acest fenomen sunt oamenii săraci – aceasta principala concluzie a Barometrului Corupţiei Globale pe 2005, dat publicităţii de Transparency International, cu ocazia Zilei Mondiale Anticorupţie. Este vorba de un sondaj în care locuitorii din 48 de ţări (dintr-un total de 69) consideră că problema corupţiei a devenit din ce în ce mai serioasă în ultimii trei ani. Acelaşi sondaj arată că partidele politice sînt percepute cele mai corupte dintre instituţii în întreaga lume, vameşii sînt consideraţi cei mai corupţi în Europa centrală şi de est, justiţia şi poliţia fiind văzute drept cele mai corupte în Africa.

România nu are o capitală care merită să se integreze în Europeană - a declarat Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisie Europene la Bucureşti, în cadrul unei dezbateri cu tema "Planificarea urbană în Bucureşti", organizată de mai multe grupuri non guvernamentale. Jonathan Scheele şi-a argumentat afirmaţia referindu-se la chestiuni legate de trafic şi de arhitectură, subliniind că cea mai acută problemă este lipsa de viziune a edililor asupra dezvoltării oraşului. La eveniment au fost invitaţi şi primarul general, Adrian Videanu, prefectul Capitalei, Mioara Mantale şi edilul sectorului 3, Liviu Negoiţă, dar nici unul dintre ei nu a participat la dezbateri.