Presedintele Traian Băsescu şi primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu au agreat varianta în limba engleză a Tratatului de Aderare a Romaniei la UE, ceea ce înseamnă, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, că România şi-a dat acordul politic asupra Tratatului, care ar urma să fie semnat pe 25 aprilie, iar aderarea efectivă ar urma să aibă loc la 1 ianuarie 2007.

Premierul Tăriceanu a declarat: “Putem să afirmăm fără nici un fel de ezitare că 1 ianuarie 2007 este un termen perfect realist în ceea ce înseamnă aderarea României la Uniunea Europeană”.

Preşedintele comisiei de politică externă a Senatului, fostul ministru de Externe Mircea Geoană a solicitat Guvernului trimiterea neîntârziată a proiectului Tratatului la Parlament, pentru studiu şi avizare.

Preşedinţia luxembourgheză a UE a cerut autorităţilor de la Chişinău să asigure desfăşurarea pe 6 martie a unor alegeri libere şi corecte, cu o acoperire mediatică pluralistă şi imparţială a campaniei electorale şi cu păstrarea neutralităţii administraţiei statului faţă de toţi candidaţii şi simpatizanţii acestora.

Potrivit unei declaraţii care a fost semnată şi de ţările candidate la aderarea la Uniunea Europeană, calitatea relaţiilor viitoare ale Republicii Moldova cu Uniunea va depinde de angajamentul Moldovei de a respecta valorile comune.

Iranul a marcat prin demonstraţii de masă organizate de autorităţi 26 de ani de la revoluţia islamică în urma căreia în Iran a fost instaurat un regim teocrat de guvernare. Într-un discurs rostit cu această ocazie, preşedintele Mohammad Khatami a avertizat cu represalii în cazul oricărei agresiuni străine, făcând aluzie la îngrijorările exprimate de Statele Unite cu privire la programul nuclear al Iranului.

Coreea de Nord a făcut public pentru prima dată că dispune de arme nucleare. O declaraţie a ministerului de Externe nord corean afirmă că armele nucleare au fost construite în scopuri de auto-apărare, acuză Statele Unite că ar încerca să răstoarne regimul de la Fenian şi anunţă retragerea pe o perioadă nedefinită a Coreei de Nord de la negocierile internaţionale privind programul său nuclear.

Într-o primă reacţie, Secretarul de stat american Condoleeza Rice a declarat la Luxembourg unde s-a întâlnit cu oficialităţi ale Uniunii Europene că în felul acesta Coreea de Nord nu face altceva decât să-şi adîncească starea de izolare internaţională.

Comisarul european pentru relaţii Externe Benita Ferrero-Waldner a exprimat dezamăgirea Uniunii Europene în legătură cu decizia Fenian-ului, chemând Coreea de Nord să revină la negocieri – un mesaj transmis şi de Rusia şi de Secretarul general al Naţiunilor Unite Kofi Annan.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jaap de Hoop Scheffer a declarat la finalul reuniunii miniştrilor Apărării din NATO de la Nisa că participanţii au căzut de acord să extindă misiunea NATO în Afganistan.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat după discuţii la Moscova cu Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Louise Arbour că Naţiunile Unite ar trebui să-şi revizuiască standardele de monitorizare a respectării drepturilor omului în lume. Potrivit lui Putin, Rusia are propria viziune privind respectarea drepturilor omului în cadrul unor operaţiuni anti-teroriste, în ţări şi regiuni aflate în sfera intereselor ruseşti.

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a declarat în Parlament în discursul anual despre starea naţiunii că este gata să se întâlnescă din nou cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a discuta problemele nerezolvate din relaţiile bilaterale, legate de conflictele separatiste din Georgia.

“Am întins mâna prieteneşte preşedintelui rus şi acum un an, dar mâna mea a rămas până astăzi în aer” - a precizat Saakaşvili care s-a întîlnit cu Putin la scurt timp după ce venise la putere, după aşa numita revoluţie a trandafirilor din Georgia.

Israelul a amânat convorbirile cu autorităţile palestiniene asupra unor măsuri de securitate, după ce o colonie evreiască din Fâşia Gaza a fost atacată cu foc de mortier de către militanţi palestinieni. Atacul s-a produs în ciuda acordulului de încetare a ostilităţilor la care au ajuns marţi premierul israelian Ariel Sharon şi preşedintele Autorităţii Palestiniene Mahmoud Abbas şi în ciuda desfăşurării în Gaza a unor numeroase forţe de securitate palestiniene care au sarcina să prevină violenţele.

Preşedintele George Bush a declarat că este foarte mulţumit de reacţia de sprijin a liderilor europeni la mesajul Secretarului de stat american Condoleezza Rice, care a exprimat la reuniunea miniştrilor de externe din NATO la Bruxelles îngrijorări în legătură cu programul nuclear iranian.

"Iranienii trebuie să ştie că lumea liberă acţionează concertat pentru a le trimite un mesaj foarte clar: nu dezvoltaţi arme nucleare. Iar motivul pentru care trimitem acest semnal este că, având arme nucleare, Iranul ar fi o forţă extrem de destabilizatoare în lume”- a declarat preşedintele american la Casa Albă, după o întrevedere cu preşedintele polonez, Aleksander Kwasniewski.

Miniştrii Apărării din ţările Alianţei Nord Atlantice participă în oraşul francez Nisa la reuniunea anuală, având pe agenda discuţiilor rolul NATO în Afganistan, Irak şi Balcani.

Ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a discutat la Bruxelles cu ambasadorul american la NATO, Nicholas Burns, despre securitatea în zona Mării Negre şi rolul pe care l-ar putea juca Alianţa Nord Atlantică, prin intermediul României, în această regiune.

Potrivit ministrului Ungureanu, citat de Mediafax, problema amplasării bazelor americane în România nu a fost discutată cu amabasadorul Burns. Dar ministrul român de externe a precizat că la Washington a fost votat bugetul pentru apărare, iar România ar urma să primească din partea Statelor Unite 28 milioane de dolari, ştiindu-se deja, a spus Ungureanu, că în România va exista o bază americană de antrenament şi încă una sau două de tranzit.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat după discuţii la Moscova cu ministrul de Externe al Luxembourgului, Jean Asselborn, în calitate de reprezentant al preşedinţiei rotative a Uniunii Europene, că ar exista o apropiere de poziţii între Rusia şi Uniunea Europeană în ce priveşte nevoia unui sistem colectiv de securitate care să asigure stabilitatea pe continentul european. Moscova are în acest moment la dispoziţie un mecanism de cooperare cu Alianţa Nord Atlantică în cadrul Consiliului comun NATO-Rusia şi face parte din programul NATO Parteneriatul pentru Pace.

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili l-a desemnat pe ministrul de finanţe Zurab Nogaideli la funcţia de prim ministru, rămasă vacantă după decesul fostului premier Zurab Jvania. Premierul desemnat urmează a fi aprobat de către Parlament. Preşedinta Legislativului, Nino Burjanadze, a declarat că se opune alegerii făcute de preşedintele georgian, pe motiv că Zurab Nogaideli, în vârstă de 40 de ani, ar fi “o fire încăpăţânată, lipsită de flexibilitate şi abilităţi de comunicare”. “Aceste defecte nu constituie o problemă dacă eşti ministru de Finanţe, dar nu şi dacă eşti prim-ministru”, a declarat preşedinta parlamentului de la Tbilisi.

Preşedintele moldovean Vladimir Voronin, lider al Partidului Comuniştilor, a acuzat partidele de opoziţie, în special blocul “Moldova Democrată” şi organizaţii ale societăţii civile că ar pregăti „un puci” pentru a prelua puterea după alegerile parlamentare din 6 martie.

Potrivit lui Voronin, Coaliţia 2005 pentru alegeri corecte, compusă din organizaţii neguvernamentale, ar primi în aceste scopuri bani din Occident. Coaliţia 2005 nu a comentat deocamdată declaraţiile lui Vladimir Voronin.

Premierul Tăriceanu a avertizat la o conferinţă cu prefecţii că nu va tolera apariţia în teritoriu a unor noi "baroni locali". "Nu voi tolera sub nici o formă apariţia unor noi baroni locali sau a unor manifestări similare, după ce am îndepărtat o bună parte dintre baronii guvernării PSD" - a afirmat Tăriceanu.

Conducerea Camerei Deputaţilor a analizat scrisoarea de demisie a preşedintelui televiziunii publice, Valentin Nicolau şi a decis că aceasta nu poate fi luată în considerare, demisia putând fi aprobată doar de plenul reunit al Parlamentului. Din scrisoarea lui Nicolau se poate înţelege că cererea sa de demisie ar intra în vigoare la data la care preşedintele României ar promulga noua lege de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Televiziune.

"Deceniul de incluziune a romilor", o iniţiativă pentru reintegrarea socială a minorităţilor de romi aprobată de opt ţări din Europa centrală şi de Sud-Est la începutul lunii la Sofia, a fost lansat azi oficial în România, în prezenţa mai multor personalităţi politice. Iniţiativa presupune o serie de programe guvernamentale şi neguvernamentale de îmbunătăţire a situaţiei romilor, finanţate din bugetele de stat ale ţărilor semnatare, pecum şi de către Banca Mondială şi Institutul pentru o Societate Deschisă.

La 9 februarie 1977, postul de radio Europa Liberă a transmis scrisoarea deschisă prin care scriitorul român Paul Goma se solidariza cu protestatarii anti-comunişti ai Chartei 77 din Cehoslovacia.

O explozie puternică la un centru de conferinţe la Madrid a rănit 43 de persoane. Explozia s-a podus cu puţin timp înainte ca regele Spaniei Juan Carlos şi preşedintele Mexicului Vicente Fox să viziteze o clădire din apropiere.